Președinta Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc a anunțat că își ia o scurtă vacanță. Anunțul a fost făcut în cadrul ședinței online de astăzi, 20 februarie. Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi a CSP.

„Propun ca aceste atribuții să fie delegate domnului Șușu, pe perioada cât voi lipsi 5 zile de la muncă. Este un concediu”, a declarat Angela Motuzoc.

În cele din urmă, membrii CSP au votat, iar atribuțiile temporare a președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, au fost transmise membrului CSP, Constantin Șușu.

La ședința de astăzi, membrii CSP examinează și alte proiecte, printre care stabilirea numărului de locuri pentru concursul de admitere la Institutul Național al Justiției în anul 2024, aprobarea cumulului funcției de procuror cu activitatea didactică, desemnarea reprezentanților din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor în componența grupul de lucru, creat pe platforma Ministerului Justiției, pentru definitivarea proiectului de Lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, dar și altele.

Realitatea.md precizează că de câteva săptămâni, activitatea CSP a intrat într-un blocaj, după ce mai mulți membri au lipsit de la ședințe.

Săptămâna trecută, membrii CSP urmau să examineze în jur de 16 subiecte, printre care și soarta concursului de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), dar și informația parvenită de la Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al PCCOCS, care și-a dat demisia în corpore în data de 1 februarie.

La fel urma să fie examinat și ordinul Procurorului General interimar cu privire la asigurarea interimatului funcției de adjunct al procurorului – șef al PCCOCS, desemnarea interimarului pentru funcția de adjunct al procurorului – șef al Procuraturii raionului Criuleni, anunțarea concursurilor pentru suplinirea unor funcții vacante procuror conducător, avizarea proiectului priorităților privind activitatea Procuraturii pentru anul 2023, dar și desemnarea reprezentanților din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor în componența grupul de lucru, creat pe platforma Ministerului Justiției, pentru definitivarea proiectului de Lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor.

Amintim că în data de 1 februarie, toți membrii Comisiei speciale de preselecție a candidaților pentru șefia PCCOCS, au demisionat.

În data de 31 ianuarie, membrii Consiliului Superior al Procurorilor au votat împotriva anulării concursului de la șefia Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), deși ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco a insistat pentru anularea imediată a acestuia. Așadar, concursul pentru șefia PCCOCS va continua.

Întrebat de jurnaliști ce are de gând să facă mai departe, Litvinenco a spus că va încerca să găsească soluții legale pentru anularea acestuia.

#Angela Motuzoc #CSP #sedinta online

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță, creșterea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri și comercianți, întrucât costurile logistice au crescut și reduc marjele.

O vulnerabilitate este transportul feroviar. Exporturile de grâu pe calea ferată au scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, cu aproape 94%. Analiza leagă scăderea de blocajele pe direcția portului Reni și de riscurile militare din regiune.

În același timp, 73,8% din exporturile de grâu au fost realizate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești, ceea ce indică o dependență ridicată de un număr restrâns de rute logistice.

Pe segmentul făinii, situația este diferită. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone, cu circa 4% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Încasările au fost de 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august. În același timp, Moldova a importat 15.688 de tone de făină, în valoare de 120,7 milioane de lei. Astfel, exporturile au depășit importurile cantitativ cu 743 de tone, dar balanța valorică a rămas negativă, cu un deficit de 33,6 milioane de lei.

Potrivit analizei, diferența de preț este explicată și prin structura produselor: Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată industriei, în timp ce importă mai ales produse ambalate pentru comerțul cu amănuntul.

Analiza arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină. Autorul susține că dezvoltarea sectorului ar necesita un lanț mai bine conectat, de la producția de grâu și stocare până la procesare, transport și vânzare.