Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, l-a demis pe ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Marko Șevcenko, care a activat în această funcție de la începutul anului 2020.

Potrivit European Pravda, decretul a fost publicat de Biroul Președintelui pe 29 martie. „Demiterea lui Marko Șevcenko din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Ucrainei în Republica Moldova”, se arată în document.

Numele succesorului lui Șevcenko este încă necunoscut.

Marko Șevcenko și-a început activitatea în calitate de ambasador în Republica Moldova la sfârșitul lunii februarie 2020. Înainte de el, Ivan Hnatyshyn a fost ambasador din 2015. Decretul privind demiterea sa a fost semnat de Petro Poroșenko, în aprilie 2019.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reamintim că este o practică diplomatică standard înlocuirea ambasadorilor după mai mulți ani de activitate în aceeași țară. Se crede că rotația ajută ambasadorul să nu „fuzioneze” cu țara gazdă și să nu piardă contactul cu propria capitală, interesele căreia diplomatul ar trebui să le reprezinte.

Potrivit MAE, mandatul lui Marko Șevcenko a expirat în decembrie 2023.

#Marko Sevcenko #Moldova #Ucraina

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va susține miercuri, 16 septembrie, discursul privind Starea Uniunii Europene, unul dintre cele mai importante momente politice ale anului la Bruxelles. Printre principalele teme se numără războiul din Ucraina, folosirea activelor rusești înghețate, migrația, extinderea UE, schimbările climatice și relația cu China, transmite antena3.ro.

Unul dintre cele mai controversate anunțuri ar putea viza interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale la nivelul întregii Uniuni Europene. Propunerea este pregătită de mai mult timp și ar urma să fie inclusă în „EU Kids Act”, pe care Comisia Europeană intenționează să-l prezinte joi. Rămâne însă de stabilit vârsta minimă pentru accesul la aceste platforme.

Ucraina va ocupa, de asemenea, un loc important în discurs. Bruxelles-ul analizează modalități de utilizare a activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Kievului, în condițiile deficitului bugetar uriaș cu care se confruntă Ucraina. Von der Leyen este așteptată să reafirme sprijinul UE pentru Ucraina și ar putea anunța un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Pe agenda europeană se află și înăsprirea politicii privind migrația ilegală. Printre măsurile discutate se numără suspendarea temporară a regulilor de azil în cazul unor sosiri masive, consolidarea Frontex și acordarea unui rol mai important agenției în deportarea migranților aflați ilegal în UE. În ceea ce privește extinderea Uniunii Europene, Moldova și Ucraina sunt menționate printre statele care înregistrează progrese pe calea aderării, alături de Muntenegru și Albania. Comisia Europeană urmează să prezinte la sfârșitul lunii o evaluare a politicii de pre-extindere.

Von der Leyen ar putea aborda și reformarea modului de funcționare a UE, inclusiv reducerea domeniilor în care deciziile necesită unanimitate și chiar renunțarea la principiul potrivit căruia fiecare stat membru are câte un comisar european. Pe partea climatică, șefa Comisiei Europene este așteptată să pună accent pe securitatea energetică, electrificare, rețele, energia regenerabilă și energia nucleară, dar și pe adaptarea Europei la fenomene extreme precum seceta, incendiile și inundațiile.

Un alt subiect va fi relația cu China, în contextul deficitului comercial record al UE și al discuțiilor privind protejarea industriei europene. La discurs va participa în calitate de invitat special și premierul Canadei, Mark Carney, care și-a exprimat dorința pentru o „alianță unică cu Uniunea Europeană”.