„Pentru luna august noi am fost informați oficial că Moldovagaz a importat gazele la preț de 440 de dolari pentru mia de metri cubi, iar pentru septembrie prețul este de 550 de dolari. La începutul anului era 127 de dolari”. Europa Liberă transmite că declarația a fost făcută de unul din directorii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Ștefan Creangă.

Achiziția de gaze pe piața europeană n-ar avea sens din cauza prețului mai ridicat, a spus Ceban, iar o eventuală sistare a livrărilor de către Rusia prin Ucraina nu ar trebui să fie o problemă, pentru că Republica Moldova poate primi gaze rusești în revers prin conducta balcanică, din 2019.

Declarațiile liniștitoare ale lui Vadim Ceban apar însă într-un moment în care opoziția cere noii puteri să facă mai mult pentru o înțelegere cu Rusia în chestiunea gazelor. Deși vechiul acord expiră în următoarele două săptămâni, pe 30 septembrie, ANRE nu cunoaște încă condițiile în care vor fi importante gazelele naturale după această dată.

„Exact, la 30 septembrie contractual expiră și, pentru că azi e termenul limită de prezentare de către MoldovaGaz a contractului spre avizare către ANRE, noi am făcut o scrisoare oficială și am avut o discuție telefonică cu responsabilii de la MoldovaGaz. Și dumnealor ne-au informat că contractul este deja pe masa dlui Miller () la semnat, dar nu ne-au informat despre ce preț este vorba, ceea ce e normal cât timp contractul nu e semnat”, a declarat Ștefan Creangă.

Calculat de-a lungul anilor în baza unei formule conectate în mod special la costul hidrocarburilor de pe piețele internaționale, prețul de import la care cumpără R. Moldova gazele ruse s-a scumpit semnificativ în ultimele luni și asta după ce un amendament introdus în înțelegerea dintre MoldovaGaz și Gazprom în ianuarie, la ultima prelungire, a făcut așa încât achizițiile să se coreleze, începând din iulie, la prețul gazelor, nu al hidrocarburilor. Cum aceste prețuri pe piețele internaționale sunt acum într-o creștere continuă, s-au scumpit și importurile moldovene.

Din nou Ștefan Creangă, director ANRE: „Pentru luna august noi am fost informați oficial că Moldovagaz a importat gazele la preț de 440 de dolari pentru mia de metri cubi, iar pentru septembrie, prețul este de 550 de dolari. La începutul anului era 127 de dolari”.

Dezbaterea de acum, care se dă în jurul întrebării trebuie sau nu președinta Maia Sandu să-și asume responsabilitatea pentru rezultatul unor negocieri cu furnizorul rus de gaze naturale în ajun de sezon de încălzire, a fost anticipată mai devreme de un anunț al șefului de la Moldovagaz: că importurile se vor scumpi în această toamnă cu în jur de 30 la sută. Ajuns în fruntea companiei fiice a Gazprom-ului pe timpul guvernării socialiste, Vadim Ceban a făcut estimarea încă în iulie, imediat după victoria PAS din scrutinul parlamentar.

Amintim că recent Maia Sandu a făcut următoarele declarații: „Legea spune că „Moldovagaz” este instituția responsabilă. Sunt relații contractuale între două instituții și așteptăm să vedem care este aranjamentul… Există un preț de piață și o formulă deja stabilită”.

#gaz #Maia Sandu #pret

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.