Preţul ţiţeiului a scăzut semnificativ luni, după ce grupul OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători) a reuşit să depăşească disensiunile interne şi a fost de acord cu majorarea producţiei, sporind temerile privind un surplus de combustibil, pe fondul creşterii numărului de cazuri noi de infectare cu COVID-19.

Anul acesta, cotaţia barilului de ţiţei a urcat cu peste 40%, în urma redresării cererii de petrol, pe măsură ce economia mondială îşi revine din pandemia de coronavirus (Covid-19).

La bursa ICE Futures din Londra, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna septembrie a scăzut luni cu 1,92 dolari, ajungând la 71,67 dolari.

La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol ‘light sweet crude’ cu livrare în luna august a scăzut cu 1,92 dolari, la valoarea de 69,87 dolari.

Miniştrii Energiei din grupul OPEC+ au căzut duminică de acord să majoreze producţia începând din luna august, în încercarea de a ţine sub control preţurile la ţiţei care au atins cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. Acordul prevede că OPEC+ îşi va majora producţia cu 400.000 de barili pe zi în fiecare lună începând din luna august şi până în luna decembrie a acestui an.

De asemenea, grupul a convenit să prelungească pactul de producţie până la finele lui 2022, în loc de luna aprilie 2022, conform înţelegerii anterioare, în ideea de a dispune de o marjă de manevră în cazul în care revenirea economiei globale va fi afectată de noile tulpini de coronavirus.

„Capacităţile de producţie suplimentare, pe termen lung, din ţările OPEC+, sunt principalul motiv al scăderii cotaţiei barilului de ţiţei. Rămânem încrezători că piaţa petrolului este în faza finală a evoluţiei sale ascendente”, a apreciat Carsten Menke, analist la Julius Baer.

Anul trecut OPEC+ şi-a redus producţia cu aproximativ 10 milioane de barili pe zi, ca urmare a prăbuşirii cererii şi preţurilor din cauza pandemiei. Începând din luna mai a acestui an OPEC+ a redeschis treptat robinetul, dar în continuarea producţia sa este cu aproximativ 5,8 milioane barili pe zi mai mică decât era înaintea pandemiei.

Săptămâna trecută, Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi-a menţinut estimările privind redresarea solidă a cererii de ţiţei în acest an, după redresarea economiei, şi a previzionat o creştere suplimentară a cererii de produse petroliere în 2022 similară nivelului de dinaintea pandemiei.

Cererea va urca anul acesta cu 5,95 milioane de barili pe zi (bpd), sau 6,6%, a prognozat OPEC. Este a treia lună consecutivă în care OPEC îşi menţine previziunile.

Anul viitor, cererea va creşte cu 3,4%, la 99,86 milioane bpd, în medie cu peste 100 milioane bpd în semestrul doi din 2022. Conform OPEC, în 2019 cererea de ţiţei s-a situat la 99,98 milioane bpd.

„În 2022, aşteptările solide pentru o creştere a economiei globale şi succesul campaniei de vaccinare şi imunizarea naturală, în special în economiile emergente şi statele în curs de dezvoltare, vor majora consumul de ţiţei la un nivel similar celui de dinaintea pandemiei”, se arată în raportul lunar al OPEC.

„Eforturile OPEC+ au ajutat substanţial la reechilibrarea pieţei”, apreciază Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol.

#dolari #țiței

Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectul bugetului de stat pentru anul 2027 a fost întors pentru revizuire, deoarece autoritățile consideră că unele cheltuieli trebuie reduse mai mult. Guvernul își propune să diminueze deficitul bugetar, care a depășit 5% din PIB, prin economii în ministere și agenții. Declarațiile a fost făcute în cadrul emsiunii „На грани” la Exclusiv TV.

„Trebuie să trăim în limita mijloacelor pe care le avem. Atunci când deficitul bugetar a depășit deja 5% din PIB, consider că am ajuns să cheltuim peste posibilitățile noastre”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, ministerele și agențiile au primit încă din septembrie sarcini concrete privind reducerea cheltuielilor și a personalului. Unele instituții ar putea fi comasate pentru a diminua costurile administrative.

„Dacă avem, de exemplu, patru agenții care se ocupă de aceeași activitate, poate ar trebui să le comasăm într-una singură. Astfel, am avea un singur contabil, un singur jurist și un singur specialist în resurse umane, în loc de câte patru”, a explicat șeful Executivului.

Premierul a recunoscut că aceste măsuri ar putea întâmpina rezistență, dar a afirmat că este hotărât să ducă procesul până la capăt. El a dat drept exemplu reforma administrativ-teritorială, prin care structura actuală de 32 de raioane ar urma să fie înlocuită cu trei regiuni, ceea ce ar permite, în opinia sa, reducerea cheltuielilor administrative.

Tofan a precizat că Guvernul trebuie să facă economii și pentru a putea acoperi alte obligații bugetare, inclusiv acordarea compensațiilor și majorarea salariilor.

În același timp, autoritățile își propun să reducă din costurile de deservire a datoriei publice, prin transferarea unei părți din datoria internă în datorie în valută, care, potrivit premierului, este mai ieftin de finanțat.

Deocamdată, șeful Executivului nu a prezentat cifrele finale ale bugetului pentru 2027, menționând că documentul nu este definitivat. Potrivit legislației, proiectul bugetului de stat trebuia prezentat Parlamentului până la 15 octombrie.