„A fost luată puterea din teritoriu și adusă la Agenția Servicii Publice și asta a fost o greșeală. Noi n-am fost împotriva reformei, reforma trebuia făcută la Registru, la toate subdiviziunile lor, dar cadastrul este o instituție specială, unde sunt condiții specifice: înregistrări, divizări, moșteniri, lucrări tehnice, lucrări cadastrale și așa mai departe. Eu cred că situația în sistemul nostru poate fi adusă în ordine în maximum jumătate de an, așa cum a fost cândva: nu erau rânduri și prețurile erau normale”. Declarațiile aparțin fostului director al Agenției Funciare Cadastru, Anatolie Ghilaș, și au fost făcute într-un interviu pentru Europa Liberă.

Și aici despre accesibilitatea cetățeanului la serviciile cadastrale. „Vedeți cum se prezintă lucrurile – trebuie să te înscrii cu o lună înainte. Bine, asta e legat și de pandemie, dar în principiu nu e normal să ți se facă o lună lucrarea. Economia nu poate aștepta. Sunt agenți economici fără extras din registru, fără evaluare. E imposibil de activat, trebuie luate credite…, dar totul se tergiversează. Nu mă laud, dar când Agenția era responsabilă de toți cei pe care îi avea în subordine, cum ar fi întreprinderea de stat Cadastru, să aprecieze alții, eu nu apreciez, dar rezultatele erau vizibile”, a explicat fostul director.

Întrebat dacă sugerează ca noua guvernare să revină la ce a fost, acesta a răspuns așa: „Ar fi o sugestie pentru noua guvernare, ca întreprinderile de stat să revină la ce a fost. Pentru că fiind în subordonarea Agenției Servicii Publice, s-a supra-concentrat la Agenția Proprietății Publice și efectul poate și este, dar eu nu-l cunosc, cred că nu-s mari rezultate deocamdată. Acuma trebuie voință politică, ca să nu spunem că ne-am întors înapoi. Ne-am întors unde e mai bine, facem ce e mai bine. Eu am luptat ca să nu fie Cadastrul concentrat, dar, cu părere de rău, n-am putut ține piept”.

„Ca director general, am fost împotriva măririi prețurilor, dar, până la urmă, au fost majorate la insistența altora. Dar am înțeles de la noua guvernare că degrabă vor fi revizuite prețurile, tarifele etc. Este obligatoriu să fie micșorate. Noi am fost de părere că dacă și mărim prețurile la servicii, să fie cu nu mai mult de 20 de procente. Că era legat de electricitate, de salarii. O să facă o revizie”, a mai punctat Anatolie Ghilaș.

Amintim că a plecat din funcția de director pe 16 iulie curent. După mai bine de 18 ani de activitate în domeniul cadastru, dintre care ultimii 10 ani în calitate de director general al Agenției Funciare și Cadastru, „am decis că a venit timpul tinerilor specialiști și îmi înaintez demisia”.

#Agentia Funciara si Cadastru #prețuri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.