Elvețienii sunt chemați la urne duminică, să se pronunțe într-un referendum în legătură cu modificări ce urmează să fie aduse Legii COVID, inclusiv cu privire la temeiul juridic al certificatului verde, scrie antena3.ro.

Potrivit sursei, Elveţia este prima țară din lume care face un astfel de referendum, conform Agenției ANSA.

Nu este, însă, prima dată când elvețienii votează măsuri de sănătate pentru a combate o pandemie: legea privind coronavirusul a fost deja supusă votului popular pe 13 iunie. La vremea respectivă, a fost acceptată cu mai mult de 60% din voturi.

Cea mai contestată modificare se referă la temeiul juridic al certificatului verde COVID. La fel ca în alte țări, certificatul – care atestă vaccinarea, un test negativ sau recuperarea – este contestat în mod regulat prin demonstrații de stradă, dar, potrivit ultimelor sondaje, se așteaptă ca noua versiune a legii să treacă de urne și să fie aprobată de 61% dintre alegători.

38% sunt împotrivă, iar 1% sunt nehotărâți.

#campanie de vaccinare #certificat COVID

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.