Serbia a semnat un contract cu compania chineză CRRC care îi va livra 20 de trenuri electrice capabile să atingă viteze de 200 km/h. Această țară europeană are câteva zeci de km pe care trenurile de pasageri ating această viteză și sunt în construcție alte secțiuni.

Compania CRRC (Changchun Railway Vehicles) produce și trenuri de mare viteză care pot atinge 350 km/h, dar cele care ar trebui să ajungă în Serbia nu sunt cele mai rapide, fiindcă nu ar avea pe unde să ruleze aici în Balcani. Viteza de 200 km/h este oricum foarte bună pentru Serbia, unde media pe liniile nemodernizate este sub 50 km/h, ca în România.

Serbia va fi prima țară europeană care va cumpăra trenuri chinezești capabile să atingă 200 km/h. În UE nu prea s-au cumpărat trenuri din China de vreun fel, cu excepția unui operator privat din Cehia care a comandat câteva.

Serbia a făcut istorie când, în martie 2022, au început să circule trenuri care ating 200 km/h, pe o secțiune dintre orașele Belgrad și Novi Sad.

Între Belgrad și Novi Sad sunt 78 km, iar cele mai rapide trenuri făceau 95 de minute. După modernizare, cele mai rapide trenuri fac 36 de minute, fiind vorba despre garnituri elvețiene noi, Stadler Kiss, cumpărate în 2021.

Practic, pe 41 de km, între localitățile Batajnica și Karlovacki, cele mai rapide trenuri ating 200 km/h. Pe o altă secțiune viteza maximă este 160 km/h, iar pe secțiunea mai lentă, 100 km/h.

Trenurile chinezești rapide vor ajunge să circule peste câțiva ani pe o cale ferată la a cărei construcție contribuie și chinezii, dar și rușii, noua cale ferată Budapesta – Belgrad, care va fi gata după 2025. Cei 41 km pe care deja se circulă cu 200 km/h sunt pe această cale ferată care însă nu va avea multe zone cu 200 km/h.

Costurile pentru lucrările pe cei 341 km dintre Budapesta și Belgrad sunt de aproximativ 4 miliarde euro.

Serbia are și alte planuri pentru a ridica viteza de circulație la 200 km/h și pe ruta Belgrad – Nis și vrea legături comerciale mai strânse cu statele din regiune. Va costa și va dura, dar rețeaua va fi modernizată radical.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#china #Serbia #trenuri #UE

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.