Curs valutar
  • EUR
    20.1666
    0.0699%
  • USD
    18.3175
    0.4722%
  • RUB
    0.2215
    0%
  • RON
    3.7699
    0.0769%
  • UAH
    0.4030
    0.4715%

Toate știrile

17 noiembrie 2026

Primele imagini de pe Mercur. Cum arată cea mai mică planetă a sistemului solar

05 Oct. 2021, 20:24
 // Categoria: Cosmos // Autor:  Realitatea.md
05 Oct. 2021, 20:24 // Cosmos //  Realitatea.md

Agenția Spațială Europeană a publicat primele imagini de pe planeta Mercur, surprinse de sonda BepiColombo. Iată cum arată cea mai mică și mai ascunsă planetă din sistemul solar.

Au apărut primele imagini de pe planeta Mercur

Misiunea europeană BepiColombo, o unire de forțe ale Agenției Spațiale Europene cu cele ale Agenției Japoneze de Explorare Aerospațială pe planeta Mercur, a realizat primele imagini cu cea mai mică planetă din sistemul solar. Sonda spaţială a avut săptămâna aceasta prima „întâlnire” cu Mercur, planeta cea mai ascunsă din sistem, în încercarea de a intra pe orbita ei.

Bepi a trecut la numai 199 de kilometri de suprafaţa planetei, înainte de a se retrage din nou în adâncul spaţiului. Sonda s-a aflat în noaptea de 1 spre 2 octombrie, la ora României 01:34, la cea mai mică distanţă de planetă.

Aceasta a fost o vizită trecătoare, însă cercetătorii care controlează sonda au în plan să efectueze alte patru astfel de zboruri în viitor, de fiecare dată folosindu-se de impulsul gravitaţional al lui Mercur pentru a reduce viteza lui Bepi. Scopul este ca sonda să se mişte potrivit de încet cât să cadă pe o orbită stabilă. Iar asta este așteptat să se întâmple până la finele anului 2025.

Ce se poate vedea pe imaginile transmise

Bepi este formată din nou părţi: una dezvoltată de ESA, iar cealaltă dezvoltată de JAXA. Iar modalitatea prin care aceste două componente au fost cuplate pentru a fi efectuată călătoria spre Mercur împiedică deschiderea principalelor camere. Așadar, au fost captate fotografii cu camerele de monitorizare și nu cu aparatura ştiinţifică de înaltă rezoluţie din dotare, fapt ce a determinat ca imaginile să nu prezinte foarre multe detalii.

După câteva ore de la zbor, au fost trimise primele imagini alb-negru cu planeta Mercur. ESA a transmis că regiunea prezentată în imagini este parte a emisferei nordice a planetei. Aceasta includea cratere mari, printre care și craterul Lermontov, cu diametru de 166 de kilometri, și o zonă inundată de lavă cu miliarde de ani în urmă.

„Zbaterea a fost perfectă din punct de vedere al navei spațiale și este uimitor să vedem în cele din urmă planeta noastră țintă”, a transmis Elsa Montagnon, managerul operațiunilor navei spațiale pentru misiune.

Realitatea Live

17 Nov. 2026, 12:55
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
17 Nov. 2026, 12:55 // Slider //  Realitatea.md

Lansată în 1977, sonda spațială Voyager 1 a NASA urmează să atingă mâine, 18 noiembrie, o distanță record de 25,89 miliarde de kilometri față de Pământ. În urmă cu aproape cinci decenii, imaginile surprinse de aceasta în timpul explorării planetei Jupiter au scos la iveală o atmosferă mult mai dinamică decât se credea anterior, existența unui sistem de inele și activitatea vulcanică de pe satelitul Io. Descoperirile au schimbat semnificativ cunoștințele astronomilor despre Sistemul Solar, scrie Digi24.ro.

În timp ce pe Pământ va fi marcată această realizare, Voyager 1, primul obiect creat de om, va întâmpina momentul istoric în întuneric. Oamenii de știință care coordonează misiunea au oprit camera sondei în 1990, imediat după ce aceasta a realizat celebrele imagini „Pale Blue Dot” („Punctul albastru pal”) și „Solar System Family Portrait” („Portretul de familie al Sistemului Solar”), de dincolo de orbita planetei Neptun.

Până atunci însă, Voyager 1 realizase deja zeci de mii de fotografii ale regiunilor cosmice din vecinătatea noastră, iar unele dintre acestea au transformat radical cunoștințele oamenilor de știință despre planetele exterioare ale Sistemului Solar.

Voyager 1 își continuă activitatea în spațiul interstelar, în care a pătruns oficial în 2012.

Deși camera sa este oprită, sonda continuă să studieze mediul de radiații din spațiu cu ajutorul detectoarelor de câmp magnetic și de plasmă, ultimele două dintre cele zece instrumente științifice ale sale care mai sunt alimentate cu energie.

Oamenii de știință estimează că legendara sondă își va epuiza complet resursele de energie în anii 2030.

Sursa: Profimedia/ Norii și furtunile din atmosfera planetei Jupiter, surprinse de sonda Voyager 1 a NASA în februarie 1979, în apropierea Marii Pete Roșii.

Voyager 1 a descoperit că Jupiter are inele

Cu puțin timp înainte de a ajunge la cea mai mică distanță de Jupiter, Voyager 1 a observat ceva remarcabil: planeta era înconjurată de un sistem de inele subțiri și foarte puțin vizibile.

Alcătuite în principal din praf, inelele au devenit vizibile atunci când sonda a observat planeta iluminată din spate de Soare.

Niciun telescop nu reușise până atunci să detecteze aceste structuri. Ulterior, observatoarele astronomice de la sol au confirmat existența lor, iar Voyager 2 a realizat fotografii și mai clare ale inelelor când a ajuns la Jupiter, în iulie 1979.

Astăzi, oamenii de știință știu că toate cele patru planete exterioare ale Sistemului Solar, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun, au sisteme de inele. Cercetătorii suspectează că inelele de praf ale lui Jupiter sunt alimentate parțial cu material provenit din erupțiile vulcanice de pe Io, unul dintre sateliții naturali ai planetei, cunoscut pentru activitatea sa geologică intensă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ziua când un obiect creat de om va ajunge la o zi-lumină de Pământ