Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    -0.1737%
  • USD
    18.0365
    -0.2861%
  • RUB
    0.2239
    -0.3126%
  • RON
    3.7602
    -0.0585%
  • UAH
    0.3960
    -0.1768%

Toate știrile

30 octombrie 2026

Primul soţ al Prinţesei Margaret era bisexual. Cum a decurs mariajul lor?

18 Iul. 2021, 19:30
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
18 Iul. 2021, 19:30 // Life //  Realitatea.md

Antony Armstrong-Jones a fost unul dintre cei mai scandaloşi membri ai familiei regale britanice. Însurat cu sora Reginei, Prinţesa Margaret, din 1960 până în 1978, a fost un mare petrecăţ din înalta sociatate, care cauza vâlvă la fiecare nouă relaţie pe care şi-a făcea.

Născut în 1930 într-o familie înstărită, dar lipsită de titluri nobiliare, Antony a devenit un fotograf care se învărtea în cercuri selecte. Îşi petrecea timpul numai cu artişti, scriitori şi actori, iar pe Prinţesa Margaret a cunoscut-o la finele anilor ’50, când suferea din cauza unui eşec amoros. În 1960, când s-au căsătorit, fotograful vedetelor a primit titulatura de Duce de Snowdon de la cumnata sa regală, Regina.

Dar mariajul lor s-a dovedit a fi un mare dezastru, din simplul motiv că personalităţile lor nu se potriveau defel. Ambii soţi au avut aventuri extraconjugale şi multă lume din anturajul lor suspecta că Tony era homosexual. În 1978, Prinţesa Margaret şi Lordul Snowdon s-au despărţit. Mariajul lor s-o fi încheiat atunci, însă nu şi zvonurile şi comentariile cu privire la relaţia lor tumultoasă, scrie clickpentrufemei.ro.

Pe 6 mai 1960, Prinţesa Margaret şi Antony Armstrong-Jones şi-au unit destinele. În timp ce proaspeţii însurăţei se aflau într-o lună de miere de şase săptămâni în Caraibe, fotograful a devenit tată. Dar nu soţia i-a adus pe lume un copil. Pe 28 mai 1960, Camilla Fry a născut-o pe Polly, copilul din flori conceput cu Armstrong-Jones.

Fry era măritată cu cel mai bun prieten al lui Antony şi Polly a crescut crezând că Jeremy Fry era tatăl ei. Adevărul a ieşit la suprafaţă 40 de ani mai târziu, dar nu astfel de amănunte sunt cele mai interesate din viaţa Lordului Snowdon. Unii soţi lasă bileţele de amor pentru partenerele lor. Ei bine, Antony lăsa bileţele de ură la adresa soţiei lui.

„Arăţi ca o manicuristă evreică şi te urăsc!”, scria într-unul dintre bileţelele lui.

Bisexualitate evidentă

Legat de infidelitatea lui, Antony era deja în relaţie cu două femei atunci când şi-a început idila cu prinţesa. Gina Ward şi Jacqui Chan erau iubitele lui de-atunci. De-a lungul anilor, aventurile lui extraconjugale au dus la venirea pe lume a doi copii ilegitimi, cel de-al doilea născându-se în 1998, când el avea 68 de ani şi era însurat cu cea de-a doua lui soţie.

Cu toate că a avut numeroase relaţii cu femeile, prefera din când în când şi bărbaţii. Unul dintre iubiţii lui a fost Nicholas Halsam, în anii ’50. Apoi se pare că a avut un ménage à trois cu Camilla Fry şi un anume Jeremy.

Deloc surprinzător, cei doi soţi au ajuns la despărţire, divorţul lor fiind primul din familia regală britanică de la Henry al VIII-lea încoace.

Realitatea Live

30 Oct. 2026, 07:29
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
30 Oct. 2026, 07:29 // Slider //  Valentina Buza

Poliția din Finlanda a deschis o anchetă penală, după ce o subsidiară a Google ar fi defrișat o pădure pentru a ridica un centru de date, înainte să finalizeze analizele privind impactul asupra mediului cerute de legea finlandeză, relatează The Guardian. Potrivit activiștilor de mediu, 400.000 de copaci au fost tăiați.

Autoritățile finlandeze spun că Tuike Finland, o subsidiară a Google, a defrișat și desecat 330 de hectare de pădure în zona în care urmează să fie construit centrul de date, în localitatea Muhos, din nordul Finlandei.

La fel ca alte țări nordice, Finlanda este atractivă pentru companiile de tehnologie care vor să construiască centre de date datorită stabilității sale geopolitice și suprafețelor mari de teren disponibile, dar și pentru că temperaturile scăzute ar trebui să le permită să reducă cheltuielile cu energia.

„Pe baza informațiilor preliminare, au existat ambiguități și deficiențe în ceea ce privește drenajul și gestionarea apelor pe șantierul proiectului centrului de date al companiei Tuike Finland Oy. „Ancheta penală va examina, printre altele, circumstanțele legate de aceste probleme”, a transmis joi poliția finlandeză într-un comunicat.

Autoritățile finlandeze au în așteptare 145 de solicitări pentru construcția de centre de date, inclusiv un proiect pentru infrastructură AI în valoare de 13 miliarde de euro al Google, pe care compania americană l-a numit cea mai mare investiție a sa din Europa.

La începutul acestei luni, autoritățile finlandeze au cerut Google să suspende lucrările de la două locații – Muhos și Otanmäki, după ce compania nu a finalizat evaluările de impact asupra mediului înainte de a defrișa terenurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția de Supraveghere, care monitorizează autorizațiile de mediu și evaluările de impact, a cerut Google să oprească „lucrările pregătitoare care afectează mediul”.

Activiștii de mediu estimează că 250.000 de copaci au fost tăiați la Muhos și alți 150.000 la Otanmäki.

Directorul Google pentru Finlanda, Antti Järvinen, și-a cerut scuze pentru defrișări, dar a susținut că firma a acționat în conformitate cu „cea mai bună interpretare pe care o aveam la momentul respectiv asupra legislației”.

Guvernul finlandez a încurajat aceste proiecte. În septembrie, când au fost anunțate planurile Google, premierul Petteri Orpo a declarat că atragerea investițiilor este o „prioritate absolută” și că acordul va „aduce beneficii de durată”.

Însă, aceste dezvăluiri cu privire la presupusele încălcări ale legii comise de Google au declanșat însă o dezbatere la nivel național despre implicațiile acordurilor pentru construirea centrelor de date asupra comunităților, mediului și prețurilor energiei.

Acest scandal ar putea avea reverberații politice și ar putea influența alegerile parlamentare programate în aprilie.

Peste 93.000 de oameni au semnat o petiție în care cer reglementări mai stricte pentru centrele de date și despăgubiri pentru daunele aduse mediului. Experții afirmă că aceste centre creează un număr limitat de locuri de muncă la nivel local, iar beneficiile pentru țară în ansamblu sunt minime.

„În realitate, Finlanda nu are nimic de câștigat”, a declarat Jussi Kangasharju, profesor de informatică la Universitatea din Helsinki. „Sunt companii internaționale care deservesc clienți internaționali. În cele din urmă, centrele de date aduc puține beneficii altcuiva în afară de operatorul lor”, a adăugat el.