Comisia „6 ianuarie” din congresul SUA recomandă ca fostul preşedinte Donald Trump să fie pus sub acuzare, relatează BBC, scrie digi24.ro.

Cele patru acuzații care i se aduc sunt obstrucționarea unei proceduri oficiale, conspirație pentru fraudarea Statelor Unite, conspirație pentru a face o declarație falsă și incitare la insurecție.

Comisia va înainta Departamentului de Justiție al SUA recomandarea de inculpare pentru cele 4 capete de acuzare. Doar procurorii au competența de a-l pune efectiv sub acuzare pe fostul președinte. Chiar și așa, este o măsură fără precedent luată de o comisie a Congresului SUA. Ancheta, în cursul căreia au apărut dezvăluiri uneori explozive, a durat 18 luni.

Congresmenii care alcătuiesc comisia – şapte democraţi şi doi republicani – au prezentat azi cele opt capitole ale lungii lor anchete asupra revoltei de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021, când suporteri ai fostului preşedinte Donald Trump au atacat violent sediul Congresului de la Washington, contestând victoria lui Joe Biden la alegerile prezidențiale.

Fără a fi obligatoriu, votul comisiei este în mare măsură simbolic, deoarece membrii acesteia nu îl pot inculpa ei pe fostul magnat imobiliar.

Departamentul de Justiţie, care a desemnat un procuror special care să-l ancheteze independent pe Donald Trump, va urma să decidă dacă îl va urmări penal pe fostul preşedinte.

Cu misiunea de a face lumină asupra actelor şi gesturilor fostului preşedinte înainte şi în cursul zilei de 6 ianuarie 2021, aleşii au strâns timp de un an şi jumătate o mie de mărturii căutând să arate că Donald Trump a încercat să păstreze puterea cu toate că ştia că a fost învins.

Pentru a încerca să invalideze prezidenţialele, Donald Trump a făcut presiuni asupra vicepreşedintelui său, Mike Pence, şi asupra unor responsabili electorali, în special în Georgia şi Arizona. Comisia a dezvăluit amploarea acestei intimidări, invitându-i pe mai mulţi dintre ei să depună mărturie personal.

Şi, potrivit unei foste consiliere de la Casa Albă, Cassidy Hutchinson, preşedintele ştia că, în mulţimea adunată nu departe de Casa Albă, unii manifestanţi erau înarmaţi şi potenţial periculoşi.

Potrivit mărturiei explozive a acestei tinere, Trump a căutat, totuşi, să se alăture mulţimii în drum spre Congres, încercând chiar să ia volanul maşinii prezidenţiale de la un agent al serviciului său de protecţie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#consiliu #Donal Trump #SUA

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.