Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a avut o întrevedere cu Reprezentantul Special al președinției în exercițiu a OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Thomas Mayr-Harting, însoțit de șefa Misiunii OSCE în Republica Moldova, Kelly Keiderling, discuțiile axându-se pe dinamica curentă a dialogului dintre Chișinău și Tiraspol, interacțiunea în formatele ,,1+1”, grupuri de lucru sectoriale și Comisia Unificată de Control.

De asemenea, în cadrul întrunirii s-a discutat și despre factorii obiectivi ce fac imposibilă relansarea activităților în formatul de negocieri ,,5+2” și a conferințelor bavareze pentru promovarea măsurilor de consolidarea a încrederii.

Cele mai importante probleme de pe agendă, din partea Chișinăului au fost evocate: libera circulație, fermierii din raionul Dubăsari, liceele/gimnaziile cu predare în limba română, drepturile omului ș.a.

Oleg Serebrian a menționat că actualul context regional impune necesitatea instituirii unor noi platforme de dialog pe problematica transnistreană.

A fost repetată abordarea privind necesitatea sincronizării procesului de implementare concomitentă a dezideratelor de integrare europeană și de reintegrare a țării.

„S-au făcut referințe la provocările și crizele manifestate în sfera de securitate, energetică, economică, situația instabilă din perimetrul Zonei de Securitate, fiind evidențiate eforturile întreprinse pentru a gestiona optim aceste procese și a evita scenariile nedorite și în măsură se pericliteze atmosfera de pace și de stabilitate”, se arată în comunicatul Biroului.

Viceprim-ministrul a evidențiat disponibilitatea de a participa la o nouă întrevedere de lucru a reprezentanților politici și a informat că „în curând sunt planificate și alte reuniuni ale grupurilor de lucru sectoriale cum ar fi în domeniul protecției mediului înconjurător”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Kelly Keiderling #misiunea OSCE #Oleg Serebrian #OSCE #Thomas Mayr-Harting

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.