Conducerea Procuraturii Anticorupție (PA) critică un amendament, înregistrat în Parlament de către un deputat PAS, care „schimbă fundamental competența și funcționalitatea instituției”, se precizează într-un comunicat emis presei joi, 27 iulie. Este vorba de amendamentul fostului procuror Igor Chiriac.

„Dacă va fi votat de deputați, această schimbare legislativă va trimite aproximativ 500 de cazuri de corupție din gestiunea Procuraturii Anticorupție la alte procuraturi, unde procurorii (care nu vor trece procedura de vetting), nu au pregătirea și experiența necesară pentru instrumentarea acestor cazuri. Conform amendamentului (atașat mai jos), Procuratura Anticorupție va rămâne responsabilă doar pe corupția mare comisă de Președintele țării, deputați, membri ai Guvernului, judecători, procurori, angajați SIS și CNA, și conducători ai instituțiilor publice prevăzute de Constituție (de exemplu CSM și CSP), sau cazuri care implică sume enorme de peste 300.000 MDL mită și peste 3.000.000 MDL prejudiciu. Cazuri care implică scheme de corupție în agenții de stat, ministere, spitale, universități, vamă, în primării și raioane nu vor fi considerate de competența procuraturii specializate pe corupție. Scheme care implică sustragerea de banii statului de sume de 2 milioane de lei vor trece în responsabilitatea procurorilor fără experiență în așa cazuri complexe”, precizează conducerea PA.

„În loc să fie fortificată Procuratura Anticorupție, această instituție va deveni irelevantă cu doar 100 de cazuri în gestiune, comparativ cu peste 3000 de cazuri în gestiune la cealaltă procuratură specializată, PCCOCS. Astfel de schimbare legislativă majoră merită consultări publice, avize oficiale de la toate instituțiile afectate. Aceste principii nu au fost respectate, iar amendamentul încalcă tehnica legislativă”, precizează PA.

Mai mult, potrivit PA, deși Procuratura Anticorupție, în comun cu Procuratura Generală și PCCOCS, „au exprimat această poziție la grupul de lucru (avizul atașat mai jos), poziția procuraturii nu a fost luată în considerație în propunerea acestui amendament”.

”Amendamentul dat fortifică Centrul Național Anticorupție, un organ care se supune Parlamentului și care nu va trece prin procedura de vetting”.

„Considerând modul în care Directorul CNA a atacat și denigrat Procuratura Anticorupție în plenul Parlamentului la 12 mai 2023 și a solicitat să fie modificată legea să permită pornirea dosarelor penale împotriva procurorilor nu doar de Procurorul General, plus faptul că Procurorii Anticorupție urmează să treacă prin procedura de vetting, dar nu angajații CNA, plus faptul că Guvernul a majorat recent salariile angajaților CNA (și a miniștrilor, judecătorilor ș.a.), dar nu a procurorilor, unica concluzie la care putem ajunge referitor la această propunere în amendament este că CNA continuă să fie fortificat ca instituție, totodată, cât Procuratura Anticorupție în special, dar procurorii în general, sunt limitați în competență, activitate, resurse și independență”, se arată în avizul Procuraturii Anticorupție.

În context, conducerea PA îndeamnă deputații din Parlamentul Republicii Moldova să nu voteze acest amendament care ar pune în pericol lupta împotriva corupției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, șeful CNA, Iulian Rusu a declarat că relațiile CNA cu Procuratura Anticorupție și Procuratura Generală sunt neclare. Fiind audiat în Parlament, acesta a criticat utilizarea resurselor limitate și circumstanțele în care se investighează anumite cauze. S-a iscat un scandal cu șefia Procuraturii Generale și, în special, cu cea a Procuraturii Anticorupție (PA).

A urmat și o plângere colectivă a ofițerilor CNA pe numele șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, pe care o acuzau de intimidare.

DOC EXCLUSIV Scandal fără precedent! Ofițerii CNA, umiliți de Veronica Dragalin, au depus plângere colectivă

#critici #PA #parlament #proiect de lege

Republica Moldova intenționează să dezvolte în următorii doi ani capacități de stocare a energiei în baterii de până la 1,2 GWh, într-o încercare de a reduce vulnerabilitatea sistemului electric și de a integra volumele tot mai mari de energie produsă de centralele fotovoltaice și eoliene, transmite bani.md.

Ținta a fost anunțată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novac. În paralel, autoritățile intenționează să tripleze capacitatea de interconectare electrică a Republicii Moldova până în 2029.

Dezvoltarea sistemelor de stocare devine esențială pe măsură ce în sistem intră tot mai multă energie regenerabilă. Bateriile permit acumularea surplusului de electricitate produs în orele cu soare sau vânt și utilizarea acestuia ulterior, atunci când producția scade, iar consumul crește.

Moldova a depășit deja pragul de 1 GW de capacități regenerabile instalate, cea mai mare parte este reprezentată de centrale fotovoltaice. Creșterea rapidă a producției variabile pune însă presiune pe sistemul electroenergetic și majorează necesarul de capacități pentru echilibrare.

Planurile cu privire la baterii vin și pe fondul dependenței ridicate de energia electrică din exterior. Potrivit estimărilor, aproape 60% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova din această iarnă ar urma să fie acoperit din importuri.

O altă componentă a strategiei este extinderea conexiunilor cu sistemul energetic european. Autoritățile vor ca până în 2029 capacitatea de interconectare să fie de aproximativ trei ori mai mare decât în prezent, ceea ce ar permite importul și exportul unor volume mai mari de electricitate și ar crește concurența pe piață.

În această strategie intră și noile linii electrice de înaltă tensiune cu România. Linia Vulcănești–Chișinău este unul dintre proiectele-cheie pentru reducerea vulnerabilității energetice, iar alte interconexiuni sunt planificate pentru consolidarea legăturii directe cu sistemul european.