Preţul cafelei a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 6 ani, din cauza temperaturilor scăzute care pun în pericol culturile din Brazilia. S-a înregistrat o creștere de peste 30%, după ce peste 200 de mii de hectare de pe teritoriul celui mai mare producător de cafea din lume au fost distruse.

Valul de frig este al doilea şoc meteorologic care a lovit în ultimele luni fermierii din Brazilia. Înainte de îngheţ, a avut loc o secetă.

Cercetătorii sunt de părere că culturile de cafea nu se vor reface nici în următorii 2-3 ani. Astfel, comercianţii, îngrijoraţi de perspectivă, au împins preţul contractelor pentru boabele arabica până la 2,08 dolari uncia. Totodată, preţul contractelor pentru cafea au crescut cu 30% în iulie şi aproape s-au dublat în ultimul an.

De regulă, Brazilia produce peste 3,1 milioane de tone de cafea anual.

Potrivit Organizației Mondiale pentru Alimente și Agricultură, de fapt, creșteri de prețuri s-au înregistrat la mai multe produse. Cafeaua este doar unul dintre ele. Se mai înregistrează creșteri de 39,7% la toată gama de produse la nivel internațional. Carnea și zahărul sunt cele care se vor scumpi în continuare pe parcursul anului 2021, pentru că lanțul de aprovizionare a fost perturbat din cauza întreruperii căii pe care sunt aduse în Europa produsele de pe întreg mapamondul.

#cafea #pret

Norvegia pregătește extinderea restricțiilor privind accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, astfel încât interdicția să vizeze și anumite jocuri online și aplicații de mesagerie. Proiectul de lege este aproape finalizat și urmează să fie transmis Parlamentului până la sfârșitul anului, a anunțat luni Guvernul norvegian, potrivit Euronews.

Noile reguli ar urma să se aplice nu doar platformelor tradiționale de socializare, ci și serviciilor digitale considerate riscante pentru copii. Printre platformele care ar putea intra sub incidența restricțiilor se numără TikTok, Snapchat și Roblox.

Autoritățile norvegiene susțin că măsurile urmăresc să protejeze copiii de conținutul dăunător, funcționalitățile care pot crea dependență, publicitatea ilegală și contactele nedorite cu persoane necunoscute.

„Siguranța copiilor trebuie să fie pe primul loc”, a declarat ministrul norvegian al Copiilor și Familiei, Lene Vågslid, precizând că elaborarea legislației este aproape de finalizare.

Inițial, jocurile online și aplicațiile de mesagerie urmau să beneficieze de excepții mai largi. Guvernul a decis însă ca fiecare platformă să fie evaluată în funcție de riscurile pe care le prezintă pentru minori. Serviciile considerate inofensive, precum aplicațiile de mesagerie utilizate pentru comunicarea în cadrul școlii, ar putea rămâne accesibile.

Potrivit proiectului, companiile de tehnologie vor fi responsabile de verificarea vârstei utilizatorilor, iar sistemele folosite în acest scop vor trebui să respecte normele europene privind protecția datelor.

Guvernul norvegian a propus inițial, în 2025, stabilirea vârstei minime de acces la rețelele sociale la 15 ani, însă în aprilie 2026 a ridicat pragul la 16 ani. Proiectul a fost supus ulterior consultărilor publice în Norvegia și în Spațiul Economic European.

Norvegia se alătură astfel altor state europene care încearcă să limiteze accesul minorilor la platformele digitale. Danemarca a adoptat restricții similare, iar Spania urmărește introducerea unei interdicții pentru copiii sub 16 ani. În Franța, o măsură care prevedea limitarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale a fost respinsă de Consiliul Constituțional, pe fondul preocupărilor legate de libertatea de exprimare.

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a propus în septembrie adoptarea unui act legislativ privind protecția copiilor în mediul digital, care ar putea introduce restricții bazate pe vârstă pentru rețelele sociale, jocurile online și alte servicii digitale.