Produsul Intern Brut (PIB) în trimestrul II al acestui an s-a majorat cu 19,1% în termeni reali, comparativ cu trimestrul II din 2020, și cu 21,5% pe seria brută și pe seria ajustată sezonier, informează Realitatea.md.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în semestrul I 2021, Produsul Intern Brut a constituit în valoare nominală 104,2 miliarde lei, fiind în creștere, comparativ cu semestrul I 2020, cu 11,7%.

În trimestrul II 2021, valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 85,9% la formarea PIB, a contribuit la majorarea PIB cu 16,8%, volumul VAB fiind în creștere cu 19,2% față de cel înregistrat în trimestrul II 2020.

La creșterea PIB în trimestrul II 2021 față de trimestrul II 2020 au contribuit, în special, următoarele activități:

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (a contribuit la majorarea PIB cu 4,7%) cu o pondere de 14,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 37,7%;

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; transport şi depozitare; activități de cazare și alimentație publică (4,2%) cu o pondere de 18,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 23,0%;

Industria extractivă; industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+2,9%) cu o pondere de 14,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 19,9%;

Construcții (+2,9%), cu o pondere de 12,9% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitatea economică respectivă cu 22,0%;

Informaţii şi comunicaţii (+1,4%), cu o pondere de 5,7% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 29,1%;

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,6%), cu o pondere de 2,5% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 19,7%.

Impact negativ la evoluția PIB a avut agricultura, silvicultura şi pescuitul (a atenuat creșterea PIB cu 0,6%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 7,9%.

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 14,1% la formarea PIB, au contribuit la creșterea PIB cu 4,8%, volumul lor majorându-se cu 38,3%.

Consumul final al gospodăriilor populației (contribuind cu +15,6% la modificarea PIB), al cărui volum s-a majorat cu 20,7%, constituind 72,9% din PIB;

Formării brute de capital fix (+6,9%), al cărei volum s-a majorat cu 24,5%, contribuind cu 28,8% la formarea PIB;

Consumului final al administraţiei publice şi instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (+5,8%), al cărei volum s-a majorat cu 29,1%, contribuind cu 24,4% la formarea PIB.

Contribuție negativă asupra indicelui volumului fizic al PIB a avut exportul net de bunuri și servicii (contribuind cu -19,5% la modificarea PIB), consecință a creșterii mai accentuate a volumului fizic al importurilor de bunuri și servicii (+52,0%), față de cea a exporturilor de bunuri și servicii (+10,7%).

Valoarea adăugată brută total pe economie, cu o pondere de 85,4% la formarea PIB, a contribuit cu 8,7% la creșterea PIB în semestrul I 2021 față de semestrul I 2020, volumul VAB fiind în creștere cu 10,0% (vezi Tabelul A2 din anexă). La creșterea PIB în semestrul I 2021 față de semestrul I 2020 au contribuit următoarele activități:

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (a contribuit la majorarea PIB cu 2,3%) cu o pondere de 14,3% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 17,0%;

Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transport și depozitare; activități de cazare și alimentație publică (+2,1%), cu o pondere de 18,9% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 10,8%;

Industria extractivă; industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (+1,9%), cu o pondere de 14,8% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 12,9%.

Construcții (+1,6%), cu o pondere de 10,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitatea respectivă cu 16,5%;

Informaţii şi comunicaţii (+0,9%), cu o pondere de 6,2% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 16,1%.

Impact negativ la evoluția PIB a avut agricultura, silvicultura şi pescuitul (a atenuat creșterea PIB cu 0,5%), cu o pondere de 4,6% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 9,9%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 14,6% la formarea PIB, au contribuit cu 3,0% la majorarea PIB, volumul lor fiind în creștere cu 22,8%.

Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender.

#PIB #R Moldova

Dosarele pentru participarea la concursul de decernare a Premiului Național 2026 pot fi depuse până la 18 septembrie 2026, ora 16:00, anunță Ministerul Culturii. Condițiile de participare, etapele concursului și procedura de examinare a candidaturilor au fost stabilite în cadrul primei ședințe a Comisiei pentru decernarea Premiului Național, prezidată de ministrul culturii, Dan Suruceanu.

Potrivit calendarului stabilit pentru ediția din acest an, după încheierea perioadei de depunere a dosarelor, Comisia va trece la examinarea candidaturilor și selectarea candidaților. Ulterior, propunerile privind nominalizarea laureaților vor fi înaintate Guvernului.

„Pentru Premiul Național pot fi propuși atât candidați individuali, cât și colective de candidați, ale căror rezultate sunt cunoscute de cel puțin un an publicului larg și specialiștilor din domeniu. Candidaturile sunt înaintate în baza unei recomandări semnate de o persoană notorie și/sau de o autoritate abilitată. O persoană notorie poate recomanda un singur candidat sau colectiv, printr-o scrisoare de recomandare de cel mult o pagină, întocmită conform formularului prevăzut de Regulamentul cu privire la Premiul Național”, se arată în comunicatul ministerului.

Dosarul de participare va conține:

scrisoarea de recomandare, conform formularului stabilit;
curriculum vitae;
lista publicațiilor și a lucrărilor științifice sau de creație, după caz;
operele literare publicate și înregistrate la Camera Națională a Cărții;
informații privind contribuția personală, în cazul colectivelor;
adnotarea lucrării sau a contribuției generale;
informații privind impactul economic, social și cultural al activității;
materiale ilustrative și referințe la surse publice care confirmă rezultatele;
alte materiale relevante pentru evaluarea candidatului, inclusiv recenzii, distincții, diplome, decizii sau indici de citare.

Lucrările științifice vor fi prezentate în original sau prin indicarea sursei unde pot fi consultate în format electronic. În cazul colectivelor de autori, dosarul va include și opinia autorității responsabile de domeniul proprietății intelectuale privind drepturile de proprietate industrială, dreptul de autor și drepturile conexe.

Dosarele pot fi depuse în format fizic, la Cancelaria Ministerului Culturii, str. Nicolae Iorga 21, etajul 1, sau în format electronic, la adresa cancelaria@mc.gov.md, cu indicarea subiectului „Premiul Național 2026”.

Pentru informații suplimentare privind condițiile de participare și depunerea dosarelor, pot fi contactați reprezentanții Ministerului Culturii la numerele de telefon 022 823 815 și 022 823 825.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Premiul Național este acordat anual de Guvern pentru performanțe și realizări remarcabile care contribuie la dezvoltarea țării și la promovarea imaginii Republicii Moldova. Instituit în anul 2012, Premiul constă în diplomă, medalie și un premiu bănesc în valoare de 100 de mii de lei pentru fiecare laureat.

În acest an, cântărețul Satoshi, ministrul Culturii Dan Suruceanu, al Educației – Dan Perciun, a Protecției Sociale – Natalia Plugaru și al Sănătății – Alexandru Gasnaș, precum și rectora USM Otilia Dandara și rectorul ASEM Alexandru Stratan vor face parte din Comisia pentru decernarea Premiului Național 2026.