Produsul Intern Brut (PIB) în trimestrul II al acestui an s-a majorat cu 19,1% în termeni reali, comparativ cu trimestrul II din 2020, și cu 21,5% pe seria brută și pe seria ajustată sezonier, informează Realitatea.md.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în semestrul I 2021, Produsul Intern Brut a constituit în valoare nominală 104,2 miliarde lei, fiind în creștere, comparativ cu semestrul I 2020, cu 11,7%.

În trimestrul II 2021, valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 85,9% la formarea PIB, a contribuit la majorarea PIB cu 16,8%, volumul VAB fiind în creștere cu 19,2% față de cel înregistrat în trimestrul II 2020.

La creșterea PIB în trimestrul II 2021 față de trimestrul II 2020 au contribuit, în special, următoarele activități:

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (a contribuit la majorarea PIB cu 4,7%) cu o pondere de 14,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 37,7%;

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; transport şi depozitare; activități de cazare și alimentație publică (4,2%) cu o pondere de 18,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 23,0%;

Industria extractivă; industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+2,9%) cu o pondere de 14,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 19,9%;

Construcții (+2,9%), cu o pondere de 12,9% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitatea economică respectivă cu 22,0%;

Informaţii şi comunicaţii (+1,4%), cu o pondere de 5,7% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 29,1%;

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,6%), cu o pondere de 2,5% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 19,7%.

Impact negativ la evoluția PIB a avut agricultura, silvicultura şi pescuitul (a atenuat creșterea PIB cu 0,6%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 7,9%.

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 14,1% la formarea PIB, au contribuit la creșterea PIB cu 4,8%, volumul lor majorându-se cu 38,3%.

Consumul final al gospodăriilor populației (contribuind cu +15,6% la modificarea PIB), al cărui volum s-a majorat cu 20,7%, constituind 72,9% din PIB;

Formării brute de capital fix (+6,9%), al cărei volum s-a majorat cu 24,5%, contribuind cu 28,8% la formarea PIB;

Consumului final al administraţiei publice şi instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (+5,8%), al cărei volum s-a majorat cu 29,1%, contribuind cu 24,4% la formarea PIB.

Contribuție negativă asupra indicelui volumului fizic al PIB a avut exportul net de bunuri și servicii (contribuind cu -19,5% la modificarea PIB), consecință a creșterii mai accentuate a volumului fizic al importurilor de bunuri și servicii (+52,0%), față de cea a exporturilor de bunuri și servicii (+10,7%).

Valoarea adăugată brută total pe economie, cu o pondere de 85,4% la formarea PIB, a contribuit cu 8,7% la creșterea PIB în semestrul I 2021 față de semestrul I 2020, volumul VAB fiind în creștere cu 10,0% (vezi Tabelul A2 din anexă). La creșterea PIB în semestrul I 2021 față de semestrul I 2020 au contribuit următoarele activități:

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (a contribuit la majorarea PIB cu 2,3%) cu o pondere de 14,3% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 17,0%;

Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transport și depozitare; activități de cazare și alimentație publică (+2,1%), cu o pondere de 18,9% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 10,8%;

Industria extractivă; industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (+1,9%), cu o pondere de 14,8% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 12,9%.

Construcții (+1,6%), cu o pondere de 10,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitatea respectivă cu 16,5%;

Informaţii şi comunicaţii (+0,9%), cu o pondere de 6,2% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 16,1%.

Impact negativ la evoluția PIB a avut agricultura, silvicultura şi pescuitul (a atenuat creșterea PIB cu 0,5%), cu o pondere de 4,6% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 9,9%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 14,6% la formarea PIB, au contribuit cu 3,0% la majorarea PIB, volumul lor fiind în creștere cu 22,8%.

Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender.

#PIB #R Moldova

Persoanele fizice care au datorii sau amenzi neachitate ar putea avea banii retrași direct din conturile bancare de către Serviciul Fiscal de Stat, fără ca dosarul să mai ajungă la executorul judecătoresc. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că autoritățile pregătesc un mecanism automatizat prin care statul să recupereze mai rapid restanțele. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Potrivit ministrei, Fiscul deține deja informații despre conturile bancare ale persoanelor fizice. În prezent, însă, pentru recuperarea unei datorii este nevoie de pregătirea și transmiterea documentelor către un executor judecătoresc, care inițiază procedura de executare și încasează banii.

Prin modificările propuse, acest pas ar urma să fie eliminat. Astfel, dacă o persoană are o datorie ajunsă la executare și are bani în cont, Serviciul Fiscal va putea aplica direct măsurile de executare.

„Eliminăm executorul judecătoresc din acest proces, eliminăm costurile care le suportă tot cetățeanul restanțier”, a explicat Victoria Belous.

Ministra precizează însă că banii nu vor fi retrași imediat după stabilirea unei amenzi sau a unei datorii. Persoana va avea mai întâi la dispoziție termenul legal pentru achitarea benevolă. În cazul amenzilor, acesta este, de regulă, de 30 de zile.

„La moment când s-a stabilit amenda, ai 30 de zile să achiți benevol. Nimeni nu îți face măsuri de executare silită. Dacă a trecut acest termen și tu nu ai plătit amenda, atunci intervine fiscul cu măsuri de executare silită”, a explicat ministra.

Belous spune că noul sistem ar trebui să reducă timpul și cheltuielile necesare pentru recuperarea restanțelor. Autoritățile lucrează deja la automatizarea procesului, astfel încât acesta să se desfășoare fără intervenții subiective din partea funcționarilor.

Totodată, ministra dă asigurări că pensiile și indemnizațiile sociale nu vor putea fi urmărite pentru achitarea datoriilor, iar prevederile privind bunurile care nu pot fi supuse executării vor fi respectate.

„Scopul acestor modificări a fost să optimizăm unele procese care sunt la Serviciul Fiscal, să nu cheltuim bani pentru ele, dar nici să nu punem povara pe cetățeni”, a declarat Victoria Belous.