Produsul Intern Brut (PIB) în trimestrul II al acestui an s-a majorat cu 19,1% în termeni reali, comparativ cu trimestrul II din 2020, și cu 21,5% pe seria brută și pe seria ajustată sezonier, informează Realitatea.md.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în semestrul I 2021, Produsul Intern Brut a constituit în valoare nominală 104,2 miliarde lei, fiind în creștere, comparativ cu semestrul I 2020, cu 11,7%.

În trimestrul II 2021, valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 85,9% la formarea PIB, a contribuit la majorarea PIB cu 16,8%, volumul VAB fiind în creștere cu 19,2% față de cel înregistrat în trimestrul II 2020.

La creșterea PIB în trimestrul II 2021 față de trimestrul II 2020 au contribuit, în special, următoarele activități:

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (a contribuit la majorarea PIB cu 4,7%) cu o pondere de 14,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 37,7%;

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; transport şi depozitare; activități de cazare și alimentație publică (4,2%) cu o pondere de 18,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 23,0%;

Industria extractivă; industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+2,9%) cu o pondere de 14,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 19,9%;

Construcții (+2,9%), cu o pondere de 12,9% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitatea economică respectivă cu 22,0%;

Informaţii şi comunicaţii (+1,4%), cu o pondere de 5,7% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 29,1%;

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,6%), cu o pondere de 2,5% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 19,7%.

Impact negativ la evoluția PIB a avut agricultura, silvicultura şi pescuitul (a atenuat creșterea PIB cu 0,6%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 7,9%.

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 14,1% la formarea PIB, au contribuit la creșterea PIB cu 4,8%, volumul lor majorându-se cu 38,3%.

Consumul final al gospodăriilor populației (contribuind cu +15,6% la modificarea PIB), al cărui volum s-a majorat cu 20,7%, constituind 72,9% din PIB;

Formării brute de capital fix (+6,9%), al cărei volum s-a majorat cu 24,5%, contribuind cu 28,8% la formarea PIB;

Consumului final al administraţiei publice şi instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (+5,8%), al cărei volum s-a majorat cu 29,1%, contribuind cu 24,4% la formarea PIB.

Contribuție negativă asupra indicelui volumului fizic al PIB a avut exportul net de bunuri și servicii (contribuind cu -19,5% la modificarea PIB), consecință a creșterii mai accentuate a volumului fizic al importurilor de bunuri și servicii (+52,0%), față de cea a exporturilor de bunuri și servicii (+10,7%).

Valoarea adăugată brută total pe economie, cu o pondere de 85,4% la formarea PIB, a contribuit cu 8,7% la creșterea PIB în semestrul I 2021 față de semestrul I 2020, volumul VAB fiind în creștere cu 10,0% (vezi Tabelul A2 din anexă). La creșterea PIB în semestrul I 2021 față de semestrul I 2020 au contribuit următoarele activități:

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (a contribuit la majorarea PIB cu 2,3%) cu o pondere de 14,3% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 17,0%;

Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transport și depozitare; activități de cazare și alimentație publică (+2,1%), cu o pondere de 18,9% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 10,8%;

Industria extractivă; industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (+1,9%), cu o pondere de 14,8% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 12,9%.

Construcții (+1,6%), cu o pondere de 10,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitatea respectivă cu 16,5%;

Informaţii şi comunicaţii (+0,9%), cu o pondere de 6,2% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 16,1%.

Impact negativ la evoluția PIB a avut agricultura, silvicultura şi pescuitul (a atenuat creșterea PIB cu 0,5%), cu o pondere de 4,6% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 9,9%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 14,6% la formarea PIB, au contribuit cu 3,0% la majorarea PIB, volumul lor fiind în creștere cu 22,8%.

Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender.

#PIB #R Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.