Cristina Vulpe este candidata Partidului „Șansă”, apropiat lui Ilan Șor, la funcția de primar general al municipiului Chișinău. Candidata s-a prezentat drept „funcționar public și profesor”. Ea a mai spus că a fost profesoara de limba română a lui Ilan Șor. Vulpe a ținut să adauge că dacă va ajunge primar și nu va realiza cele promise timp de doi ani va demisiona din funcție, scrie Newsmaker.md.
„Sunt funcționar public și profesor. Mi-am dedicat o mare parte a vieții procesului de educație. Sunt mamă, am trei copii. La fel ca și mulți, cred, dintre dumneavoastră am ipotecă, salariu. (…) Duc o viață obișnuită a unui locuitor al Chișinăului”, a spus Cristina Vulpe, pe 24 septembrie.
Ea a adăugat că l-a ajutat pe fugarul Ilan Șor să studieze limba română.
„Ceva timp în urmă l-am cunoscut pe domnul Ilan Șor, atunci când mi s-a propus să-l ajut să studieze limba română. La acea vreme, impresiile mele despre dumnealui se bazau doar pe ceea ce spunea mass-media, dar realitatea este alta. Tot ce se spune în spațiul public nu coincide realității. Am avut ocazia să vorbesc foarte mult cu această persoană, cu acest domn, și pot să vă zic că mi-a dat lumea peste cap pentru că am constatat că nu este un agent al Kremlinului, pentru că am fost martoră cum copiii dumnealui veneau să-l viziteze pentru că el nu mergea acolo. (…) Când l-am învățat limba română am descoperit și am văzut cu ochii mei că dumnealui lucrează foarte mult, non-stop”, a comunicat Vulpe.
La fel, ea a menționat că nu este politician, dar vrea „o schimbare în oraș astăzi”.
„Înțelegem cu toții că pentru a transforma Chișinăul nostru trebuie să atragem finanțare și aceasta este o investiție foarte serioasă. (…) Voi fi gata să controlez fiecare bănuț ca acesta să meargă în dezvoltarea orașului. Sunt gata să realizez o mare parte a programului, pe care îl voi expune curând, în doi ani. (…) Dacă nu voi realiza cele promise în cei doi ani voi demisiona”, a conchis Vulpe.
Cum a apărut Partidul „Șansă” și cine este Alexei Lungu?
După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor.
Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu.
Recent, Partidul „Șansă” a anunțat că își unește oficial forțele cu echipa politicianului fugar Ilan Șor.
Alexei Lungu a lucrat timp de zece ani în cadrul trustului General Media Group – la Publika TV și, ulterior, la Prime TV, în perioada în care holdingul era controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. El și-a încheiat activitatea în trustul deținut de Plahotniuc în 2019, la scurt timp după plecarea acestuia din țară.
Ulterior, Lungu s-a angajat în cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Exclusiv Media”, afiliată fostului președinte al Republicii Moldova Igor Dodon. Compania deținea postul de televiziune NTV Moldova, care retransmitea postul tv „HTB” din Federația Rusă, producând și emisiuni autohtone, dar și alte instituții media afiliate Partidului Socialiștilor.
În 2022, Lungu a „aderat” la trustul media afiliat lui Ilan Șor și a moderat emisiunea „PULS” difuzată de Orizont TV, televiziune afiliată lui Ilan Șor, care a preluat mai multe programe ale postului TV6, licența căreia a fost suspendată la sfârșitul anului trecut de către Comisia pentru Situații Excepționale.
În septembrie 2023, liderul Partidului „Șansă” Alexei Lungu a fost numit primar interimar al orașului Orhei.
Ilan Șor a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Acesta s-ar afla în Israel, de unde a „orchestrat” mai multe proteste anti-guvernamentale plătite, la Chișinău. Recent, formațiunea politică care îi purta numele și pe care o conducea, Partidul „ȘOR”, a fost declarată neconstituțională, iar Șor – condamnat de Curtea de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare, în dosarul „Frauda bancară”. Autoritățile de la Chișinău au cerut extrădarea politicianului în Moldova – cerere la care Israelul nu a răspuns, deocamdată.
Republica Moldova va organiza alegeri locale generale pe 5 noiembrie 2023. În cadrul scrutinului vor fi aleși 898 de primari și 11 058 de consilieri locali, dintre care 9 972 sătești (comunali), orășenești și 1 086 raionali/municipali. Pentru șefia capitalei și-au anunțat deja candidaturile cel puțin următorii: Ruslan Codreanu – Partidul Puterea Oamenilor; Anatol Usatîi – Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei; Constantin Butucel – Partidul Acasă Construim Europa (PACE); Lilian Carp – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS); Mihail Bagas – Mișcarea social-politice Liga Orașelor și Comunelor; Ion Bulgac – Partidul „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB); Victor Chironda – Platforma Demnitate și Adevăr (DA); Ion Purice – Partidul Liberal (PL); Vadim Brînzaniuc – Partidul Social Democrat European (PSDE); Adrian Albu – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM); Mihail Polianschi – Partidul „Congresul Civic”; Ion Ștefăniță – Mișcarea „Respect Moldova”; Diana Caraman – Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM); Vasile Bolea – Partidul „Renaștere”; Teodor Cârnaț – candidat independent; Oleg Burlacu – Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM); Andrei Donică – Mișcarea Profesioniștilor Speranța; Anatol Usatîi – Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM); Ion Ceban – Mișcarea Alternativa Națională (MAN); Dragoș Galbur – Partidul Național Moldovenesc (PNM); Ștefan Gligor – Partidul Schimbării; Roman Mihăeș – PNL.
