Criza financiară nu se mai resimte pe piața bancară, creditorii raportând câștiguri de sute de milioane de lei. Cele 11 bănci din Republica Moldova au contabilizat un profit de 496,2 mil. de lei în primele două luni ale anului, de două ori mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, arataă datele Băncii Naționale a Moldovei.

Cela mai mari câștiguri bancherii le-au avut din veniturile din dobânzi – 1 miliard de lei. Veniturile din onorarii și comisioane – 405 mil. de lei. Diferențele de curs au adus băncilor venituri în sumă de 227 mil. de lei.

Cel mai mare profit l-au avut cele patru bănci sistemice. Este vorba de maib – 132 mil. de lei față de 83 mil de lei, Moldindconbank – 120 mil. de lei comparativ cu 78 mil. de lei, Victoriabank – 97,3 mil. de lei față de 23,4 mil. de lei și OTP Bank cu un profit de 64 mil. de lei cu 17% mai mare.

Celelalte șapte bănci comerciale au avut un profit între 4,8 mil. de lei și 17,7 mil. de lei.

Cel mai mic câștig l-a înregistrat Eurocreditbank – 4,8 mil. de lei față de 1,8 mil. de lei anul trecut.

Majorarea profiturilor băncilor se datorează impulsionării creditării. Este vorba de credite de consum și cele pentru imobil.

BNM vrea să tempereze din apetitul de creditare

Urmare a presiunilor inflaționiste, în ultima ședință de politică monetară, BNM a majorat rata de bază cu două puncte procentuale la 12,50% anual. Banca centrală își justifică decizia prin faptul că activitatea de creditare generează și în continuare presiuni la adresa procesului inflaționist, înregistrând și în luna februarie ritmuri înalte de creștere (+49,7 la sută), deși ritmul de creștere anual al creditelor acordate în moneda națională s-a temperat ușor. Totodată, sub incidența caracterului decizional restrictiv început în luna iulie 2021, ratele medii ponderate a dobânzii la creditele noi acordate și depozitele noi atrase în moneda națională au continuat trendul ascendent și în luna februarie 2022. Astfel, rata medie ponderată la credite și depozite a constituit 9,22 la sută și, respectiv, 4,97 la sută anual, înregistrând o creștere de 0,13 puncte procentuale și, respectiv, 0,11 puncte procentuale față de luna ianuarie curent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bancheri #BNM #castiguri #criza financiara

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.