Programele naționale de studii vor fi aliniate la standardele europene. Metodologia de evaluare și acreditare a programelor de studii ale instituțiilor de învățământ profesional tehnic, superior și de formare profesională continuă a fost modificată astăzi, 16 februarie, de Guvern.

Proiectul prevede alinierea la cadrul european de asigurare a calității programelor de studii ale instituțiilor de învățământ, facilitarea recunoașterii comune a diplomelor eliberate în Republica Moldova etc.

Ca urmare a implementării noilor prevederi, instituțiile de învățământ superior și profesional tehnic vor putea:

să propună spre evaluarea externă a calității un grup de programe, care vor fi selectate fie pe verticală – grup de programe de licență, master, formare profesională continuă din cadrul aceluiași domeniu, fie pe orizontală – programe care aparțin unui singur nivel, din cadrul aceluiași domeniu de formare profesională. Acest fapt va optimiza procesele de lucru în structurile universitare și instituțiile de învățământ profesional tehnic responsabile și va eficientiza cheltuielile;
să organizeze programe de formare profesională continuă în cazul când instituția are acreditate programe de studii profesional tehnice sau superioare de licență în domeniul respectiv de formare profesională, fără necesitatea de a le autoriza, fiind obligate, însă, să le acrediteze după prima promoție de absolvenți;
să obțină autorizare de funcționare provizorie/acreditare pentru școlile doctorale, concomitent cu autorizarea de funcționare provizorie/acreditarea programelor de studii de doctorat;
să beneficieze de „perioade de grație” până la 6 luni, în care vor putea elimina lacunele depistate în procesul evaluărilor externe a calității.

Totodată, noile amendamente prevăd că programele comune de studii realizate cu instituții de peste hotare, care finalizează cu eliberarea a două diplome: una a Republicii Moldova și una a țării partenere, vor putea fi acreditate conform procedurilor europene și recunoscute, respectiv, peste hotare.

Asemenea, metodologia aprobată de Guvern prevede standarde suplimentare pentru evaluarea școlilor auto. Astfel, acestea vor trebui să asigure pe perioada unui an rata medie de promovare a examenului pentru obținerea permisului de conducere de cel puțin:

a) 50% la proba teoretică și 20% la proba practică, rată medie de promovare care se aplică până la 01.02.2023;
b) 50% la proba teoretică și 25% la proba practică, rată medie de promovare care se aplică pentru perioada 02.02.2023 – 01.02.2024;
c) 50% la proba teoretică și 30% la proba practică, rata medie de promovare care se va aplica, începând cu 02.02.2024.

#invatamant profesional tehnic #învățământ superior #programe de studii

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.