Programele naționale de studii vor fi aliniate la standardele europene. Metodologia de evaluare și acreditare a programelor de studii ale instituțiilor de învățământ profesional tehnic, superior și de formare profesională continuă a fost modificată astăzi, 16 februarie, de Guvern.

Proiectul prevede alinierea la cadrul european de asigurare a calității programelor de studii ale instituțiilor de învățământ, facilitarea recunoașterii comune a diplomelor eliberate în Republica Moldova etc.

Ca urmare a implementării noilor prevederi, instituțiile de învățământ superior și profesional tehnic vor putea:

să propună spre evaluarea externă a calității un grup de programe, care vor fi selectate fie pe verticală – grup de programe de licență, master, formare profesională continuă din cadrul aceluiași domeniu, fie pe orizontală – programe care aparțin unui singur nivel, din cadrul aceluiași domeniu de formare profesională. Acest fapt va optimiza procesele de lucru în structurile universitare și instituțiile de învățământ profesional tehnic responsabile și va eficientiza cheltuielile;
să organizeze programe de formare profesională continuă în cazul când instituția are acreditate programe de studii profesional tehnice sau superioare de licență în domeniul respectiv de formare profesională, fără necesitatea de a le autoriza, fiind obligate, însă, să le acrediteze după prima promoție de absolvenți;
să obțină autorizare de funcționare provizorie/acreditare pentru școlile doctorale, concomitent cu autorizarea de funcționare provizorie/acreditarea programelor de studii de doctorat;
să beneficieze de „perioade de grație” până la 6 luni, în care vor putea elimina lacunele depistate în procesul evaluărilor externe a calității.

Totodată, noile amendamente prevăd că programele comune de studii realizate cu instituții de peste hotare, care finalizează cu eliberarea a două diplome: una a Republicii Moldova și una a țării partenere, vor putea fi acreditate conform procedurilor europene și recunoscute, respectiv, peste hotare.

Asemenea, metodologia aprobată de Guvern prevede standarde suplimentare pentru evaluarea școlilor auto. Astfel, acestea vor trebui să asigure pe perioada unui an rata medie de promovare a examenului pentru obținerea permisului de conducere de cel puțin:

a) 50% la proba teoretică și 20% la proba practică, rată medie de promovare care se aplică până la 01.02.2023;
b) 50% la proba teoretică și 25% la proba practică, rată medie de promovare care se aplică pentru perioada 02.02.2023 – 01.02.2024;
c) 50% la proba teoretică și 30% la proba practică, rata medie de promovare care se va aplica, începând cu 02.02.2024.

#invatamant profesional tehnic #învățământ superior #programe de studii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.