A fost aprobat Programul de dezvoltare strategică al instituției pentru anii 2021-2023 de către Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, programul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului, a fost supus consultărilor publice, și consultat cu experții de asistență externă din cadrul Trezoreriei SUA și a Agenției Fiscale Suedeze, obiecțiile și comentariile furnizate fiind luate în considerare la elaborarea proiectului final al programului.

În context, Serviciul Fiscal de Stat a identificat și și-a propus patru obiective generale de dezvoltare:

Dezvoltarea instituțională;
Consolidarea procesului de deservire și evidență a contribuabililor;
Consolidarea managementului conformării voluntare și forțate;
Modernizarea tehnologiilor informaționale.

Măsurile incluse în Program vor avea nu doar impact fiscal, dar și administrativ, economic, de mediu, social, precum:

creșterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor;
creșterea veniturilor fiscale administrate de Serviciul Fiscal de Stat;
nivel înalt de disciplină fiscală în rândul contribuabililor;
previzibilitate în politica fiscală;
nivel ridicat de transparență în activitate;
grad de încredere sporit al mediului de afaceri și cetățenilor în instituția fiscală;
nivel ridicat de răspuns la necesitățile persoanelor cu dizabilități;
management instituțional performant și eficient;
capacități informaționale care să răspundă și să corespundă cererilor contribuabililor;
abordarea personalizată a diferitor grupuri în interacțiunea cu autoritatea fiscală;
micșorarea timpului de conformare la obligațiile fiscale.

Unele din cele mai importante măsuri se referă la:

Centralizarea și concentrarea subdiviziunilor SFS într-un sediu unic;
Dezvoltarea paginii web a SFS www.sfs.md prin integrarea tuturor serviciilor electronice și sistarea paginii web www.servicii.fisc.md;
Elaborarea mecanismului de gestionare, declarare, achitare a obligațiilor fiscale prin intermediul unei aplicații mobile;
Eficientizarea și consolidarea controlului fiscal la persoanele fizice prin metode și din surse indirecte;
Desfășurarea acțiunilor de conformare fiscală pe segmentele cu risc sporit: salariu în plic, transport auto de pasageri, comerț online.

De menționat că, Programul de dezvoltare strategică al SFS pentru anii 2021–2023 este plasat pe pagina-web oficială a autorității fiscale.

#dezvoltare strategica #FISC #institutii #program

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.