Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Proiect buclucaș? Documentul care dictează procedura de desemnare a unui nou Procuror General ”stă blocat” în Parlament

18 Ian. 2024, 14:35
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
18 Ian. 2024, 14:35 // Actualitate //  Realitatea.md

Răsturnare de situație. Proiectul de lege, care prevede că procurorul general al Republicii Moldova urmează să fie ales în baza votului majorității membrilor Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), a fost retras de pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului de joi, 18 ianuarie curent, deși urma să fie votat în lectură finală. Autorul proiectului, Igor Chiriac, deputat PAS, invocă un motiv important: avizul emis de Guvern.

Contactat telefonic de redacția Realitatea.md, Igor Chiriac susține că membrii Executivului au emis un aviz la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.3/2016 cu privire la Procuratură, în ședința de miercuri, 17 ianuarie 2024. În documentul semnat de viceprim-ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea (n.r. Vladimir Bolea a prezidat ședința Cabinetului de miniștri în absența premierului Dorin Recean, și contrasemnat de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, sunt câteva recomandări, toate importante, în opinia parlamentarului, iar pentru a le studia, în profunzime, are nevoie de timp. Deputatul PAS mai spune, în același timp, că va face tot posibilul ca proiectul, cu noile modificări și propuneri, să fie aprobat cât mai curând de legislativ.

În documentul emis de Guvern, una dintre observații se referă la Avizul Comisiei de la Veneția:

„[…] numirea candidatului (n.r. candidat care aspiră la funcția de Procuror General al Republicii Moldova) ar trebui să se bazeze pe calificările și experiența sa juridică obiectivă, urmând criterii clare stabilite în proiectul de lege. Nu este suficient ca un candidat la o astfel de înaltă funcție să fie supus cerințelor generale de calificare care există pentru orice altă funcție de procuror; atribuțiile Procurorului General necesită competențe și experiență speciale[…]”.

Astfel, membrii Executivului propun „introducerea unei redactări din care să rezulte că membrii Consiliului Superior al Procurorilor exprimă votul pentru maximum 3 candidati se poate asigura nedispersarea voturilor (ceea ce nu ar permite obținerea majorității simple de către un candidat), precum și o ierarhizare a candidaților)”.

O altă observație a Guvernului ține de faptul că documentul „nu prevede un mecanism de deblocare în cazul în care niciunul dintre candidați nu obține numărul necesar de voturi”.

„… eventual, prin varianta votării a maximum 3 candidați se asigură fiabilitatea procedurii. Față de atribuțiile decizionale ale Consiliului Superior al Procurorilor, în interpretare sistematicaă, va fi evident că varianta neacordării majorității voturilor unui candidat ar fi rezultatul unei atitudini asumate, prin care se constată că profilurile candidaților angajați în competiție nu sunt deplin convingătoare pentru complexitatea și importanța funcției.

Trebuie ținut cont și de efectul de descurajare în rândul potențialior candidați al unor proceduri repetate eșuate, revenind Consiliului Superior al Procurorilor prin comunicare eficientă să se asigure că funcția de antrenare care revine unui manager aduce rezultate”, se arată în avizul Guvernului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, redacția Realitatea.md a solicitat un comentariu de la CSP cu privire la desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de Procuror General, la modalitatea de desemnarea a câștigătorului, însă responsabilii de la serviciul de presă au menționat că au nevoie de timp pentru a ne oferi o reacție. Precizăm că termenul pentru depunerea dosarelor la concurs a expirat încă la sfârșitul anului 2023.

Amintim că procurorul general al Republicii Moldova ar urma să fie ales în baza votului majorității membrilor Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Un PROIECT de lege care prevede excluderea obligativității punctajelor a fost votat, în prima lectură, de 57 de deputați. Menționăm că la votarea în plen, trei parlamentari s-au abținut de la vot. Este vorba de deputații PAS, Sergiu Lazarencu și Olesea Stamate, dar și deputatul independent Gaik Vartanean.

Prin urmare, candidații la funcția de procuror general vor fi evaluați de către fiecare membru al Consiliului Superior al Procurorilor în funcție de pregătirea și abilitățile profesionale, de integritatea și alte calități personale ale candidaților. Candidatul care va acumula cel mai mare număr de voturi, dar nu mai puțin de jumătate din numărul membrilor prezenți în cadrul unei ședințe cu cvorum, va fi propus Președintelui Republicii Moldova pentru a fi numit în funcția de procuror general. În cazul în care niciun candidat nu va acumula numărul necesar de voturi, va fi organizat un concurs repetat. În prezent, procurorul general este desemnat în baza punctajului acordat de fiecare membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

VIDEO Moldova, tot mai aproape să aibă un Procuror General. Ce decizie au luat astăzi membrii CSP

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!