Răsturnare de situație. Proiectul de lege, care prevede că procurorul general al Republicii Moldova urmează să fie ales în baza votului majorității membrilor Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), a fost retras de pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului de joi, 18 ianuarie curent, deși urma să fie votat în lectură finală. Autorul proiectului, Igor Chiriac, deputat PAS, invocă un motiv important: avizul emis de Guvern.

Contactat telefonic de redacția Realitatea.md, Igor Chiriac susține că membrii Executivului au emis un aviz la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.3/2016 cu privire la Procuratură, în ședința de miercuri, 17 ianuarie 2024. În documentul semnat de viceprim-ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea (n.r. Vladimir Bolea a prezidat ședința Cabinetului de miniștri în absența premierului Dorin Recean, și contrasemnat de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, sunt câteva recomandări, toate importante, în opinia parlamentarului, iar pentru a le studia, în profunzime, are nevoie de timp. Deputatul PAS mai spune, în același timp, că va face tot posibilul ca proiectul, cu noile modificări și propuneri, să fie aprobat cât mai curând de legislativ.

În documentul emis de Guvern, una dintre observații se referă la Avizul Comisiei de la Veneția:

„[…] numirea candidatului (n.r. candidat care aspiră la funcția de Procuror General al Republicii Moldova) ar trebui să se bazeze pe calificările și experiența sa juridică obiectivă, urmând criterii clare stabilite în proiectul de lege. Nu este suficient ca un candidat la o astfel de înaltă funcție să fie supus cerințelor generale de calificare care există pentru orice altă funcție de procuror; atribuțiile Procurorului General necesită competențe și experiență speciale[…]”.

Astfel, membrii Executivului propun „introducerea unei redactări din care să rezulte că membrii Consiliului Superior al Procurorilor exprimă votul pentru maximum 3 candidati se poate asigura nedispersarea voturilor (ceea ce nu ar permite obținerea majorității simple de către un candidat), precum și o ierarhizare a candidaților)”.

O altă observație a Guvernului ține de faptul că documentul „nu prevede un mecanism de deblocare în cazul în care niciunul dintre candidați nu obține numărul necesar de voturi”.

„… eventual, prin varianta votării a maximum 3 candidați se asigură fiabilitatea procedurii. Față de atribuțiile decizionale ale Consiliului Superior al Procurorilor, în interpretare sistematicaă, va fi evident că varianta neacordării majorității voturilor unui candidat ar fi rezultatul unei atitudini asumate, prin care se constată că profilurile candidaților angajați în competiție nu sunt deplin convingătoare pentru complexitatea și importanța funcției.

Trebuie ținut cont și de efectul de descurajare în rândul potențialior candidați al unor proceduri repetate eșuate, revenind Consiliului Superior al Procurorilor prin comunicare eficientă să se asigure că funcția de antrenare care revine unui manager aduce rezultate”, se arată în avizul Guvernului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, redacția Realitatea.md a solicitat un comentariu de la CSP cu privire la desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de Procuror General, la modalitatea de desemnarea a câștigătorului, însă responsabilii de la serviciul de presă au menționat că au nevoie de timp pentru a ne oferi o reacție. Precizăm că termenul pentru depunerea dosarelor la concurs a expirat încă la sfârșitul anului 2023.

Amintim că procurorul general al Republicii Moldova ar urma să fie ales în baza votului majorității membrilor Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Un PROIECT de lege care prevede excluderea obligativității punctajelor a fost votat, în prima lectură, de 57 de deputați. Menționăm că la votarea în plen, trei parlamentari s-au abținut de la vot. Este vorba de deputații PAS, Sergiu Lazarencu și Olesea Stamate, dar și deputatul independent Gaik Vartanean.

Prin urmare, candidații la funcția de procuror general vor fi evaluați de către fiecare membru al Consiliului Superior al Procurorilor în funcție de pregătirea și abilitățile profesionale, de integritatea și alte calități personale ale candidaților. Candidatul care va acumula cel mai mare număr de voturi, dar nu mai puțin de jumătate din numărul membrilor prezenți în cadrul unei ședințe cu cvorum, va fi propus Președintelui Republicii Moldova pentru a fi numit în funcția de procuror general. În cazul în care niciun candidat nu va acumula numărul necesar de voturi, va fi organizat un concurs repetat. În prezent, procurorul general este desemnat în baza punctajului acordat de fiecare membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

VIDEO Moldova, tot mai aproape să aibă un Procuror General. Ce decizie au luat astăzi membrii CSP

#Guvern #Igor Chiriac #parlament #proiect de lege #recomandări

Un roi masiv de drone ucrainene a atacat regiunea de frontieră rusă Belgorod în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit autorităților locale, scrie hotnews.ro.

Loviturile ucrainene asupra orașului Belgorod au provocat moartea a două persoane și rănirea a 13, au declarat duminică autoritățile locale.

„Atacul a avariat 30 de blocuri de locuințe, 35 de mașini, patru case, trei clădiri administrative, opt spații comerciale și trei instituții sociale”, a declarat guvernatorul regional Alexander Shuvayev.

Cartierul general operațional al regiunii Belgorod a confirmat un „atac masiv cu drone” asupra orașului și a declarat că serviciile de urgență au fost trimise în zonele afectate.

Locuitorii din zonă au afirmat că majoritatea dronelor s-au concentrat asupra unei zone din centrul orașului Belgorod.

Potrivit canalului de monitorizare Exilenova-Plus, ținta a fost complexul comercial MegaGRINN, cel mai mare centru comercial și de divertisment din Belgorod.

MegaGRINN se întinde pe o suprafață de peste 163.000 de metri pătrați și găzduiește peste 200 de magazine, precum și un supermarket, un cinematograf și restaurante. Complexul era închis în timpul atacului din timpul nopții.

Orașul Belgorod se află la doar 34 de kilometri de granița de nord-est a Ucrainei cu Rusia și la aproximativ 70 de kilometri de Harkov. Apropierea sa de liniile frontului îl face o țintă frecventă a atacurilor ucrainene, chiar și în contextul în care capacitățile de lungă distanță în continuă extindere ale Kievului permit dronelor sale să pătrundă adânc în interiorul teritoriului rus.

Atacurile ucrainene anterioare asupra orașului Belgorod au vizat infrastructura energetică și depozitele logistice, inclusiv instalațiile aparținând gigantului rus de retail Ozon.