Răsturnare de situație. Proiectul de lege, care prevede că procurorul general al Republicii Moldova urmează să fie ales în baza votului majorității membrilor Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), a fost retras de pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului de joi, 18 ianuarie curent, deși urma să fie votat în lectură finală. Autorul proiectului, Igor Chiriac, deputat PAS, invocă un motiv important: avizul emis de Guvern.

Contactat telefonic de redacția Realitatea.md, Igor Chiriac susține că membrii Executivului au emis un aviz la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.3/2016 cu privire la Procuratură, în ședința de miercuri, 17 ianuarie 2024. În documentul semnat de viceprim-ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea (n.r. Vladimir Bolea a prezidat ședința Cabinetului de miniștri în absența premierului Dorin Recean, și contrasemnat de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, sunt câteva recomandări, toate importante, în opinia parlamentarului, iar pentru a le studia, în profunzime, are nevoie de timp. Deputatul PAS mai spune, în același timp, că va face tot posibilul ca proiectul, cu noile modificări și propuneri, să fie aprobat cât mai curând de legislativ.

În documentul emis de Guvern, una dintre observații se referă la Avizul Comisiei de la Veneția:

„[…] numirea candidatului (n.r. candidat care aspiră la funcția de Procuror General al Republicii Moldova) ar trebui să se bazeze pe calificările și experiența sa juridică obiectivă, urmând criterii clare stabilite în proiectul de lege. Nu este suficient ca un candidat la o astfel de înaltă funcție să fie supus cerințelor generale de calificare care există pentru orice altă funcție de procuror; atribuțiile Procurorului General necesită competențe și experiență speciale[…]”.

Astfel, membrii Executivului propun „introducerea unei redactări din care să rezulte că membrii Consiliului Superior al Procurorilor exprimă votul pentru maximum 3 candidati se poate asigura nedispersarea voturilor (ceea ce nu ar permite obținerea majorității simple de către un candidat), precum și o ierarhizare a candidaților)”.

O altă observație a Guvernului ține de faptul că documentul „nu prevede un mecanism de deblocare în cazul în care niciunul dintre candidați nu obține numărul necesar de voturi”.

„… eventual, prin varianta votării a maximum 3 candidați se asigură fiabilitatea procedurii. Față de atribuțiile decizionale ale Consiliului Superior al Procurorilor, în interpretare sistematicaă, va fi evident că varianta neacordării majorității voturilor unui candidat ar fi rezultatul unei atitudini asumate, prin care se constată că profilurile candidaților angajați în competiție nu sunt deplin convingătoare pentru complexitatea și importanța funcției.

Trebuie ținut cont și de efectul de descurajare în rândul potențialior candidați al unor proceduri repetate eșuate, revenind Consiliului Superior al Procurorilor prin comunicare eficientă să se asigure că funcția de antrenare care revine unui manager aduce rezultate”, se arată în avizul Guvernului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, redacția Realitatea.md a solicitat un comentariu de la CSP cu privire la desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de Procuror General, la modalitatea de desemnarea a câștigătorului, însă responsabilii de la serviciul de presă au menționat că au nevoie de timp pentru a ne oferi o reacție. Precizăm că termenul pentru depunerea dosarelor la concurs a expirat încă la sfârșitul anului 2023.

Amintim că procurorul general al Republicii Moldova ar urma să fie ales în baza votului majorității membrilor Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Un PROIECT de lege care prevede excluderea obligativității punctajelor a fost votat, în prima lectură, de 57 de deputați. Menționăm că la votarea în plen, trei parlamentari s-au abținut de la vot. Este vorba de deputații PAS, Sergiu Lazarencu și Olesea Stamate, dar și deputatul independent Gaik Vartanean.

Prin urmare, candidații la funcția de procuror general vor fi evaluați de către fiecare membru al Consiliului Superior al Procurorilor în funcție de pregătirea și abilitățile profesionale, de integritatea și alte calități personale ale candidaților. Candidatul care va acumula cel mai mare număr de voturi, dar nu mai puțin de jumătate din numărul membrilor prezenți în cadrul unei ședințe cu cvorum, va fi propus Președintelui Republicii Moldova pentru a fi numit în funcția de procuror general. În cazul în care niciun candidat nu va acumula numărul necesar de voturi, va fi organizat un concurs repetat. În prezent, procurorul general este desemnat în baza punctajului acordat de fiecare membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

VIDEO Moldova, tot mai aproape să aibă un Procuror General. Ce decizie au luat astăzi membrii CSP

#Guvern #Igor Chiriac #parlament #proiect de lege #recomandări

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.