Proiect buclucaș? Documentul care dictează procedura de desemnare a unui nou Procuror General ”stă blocat” în Parlament

Răsturnare de situație. Proiectul de lege, care prevede că procurorul general al Republicii Moldova urmează să fie ales în baza votului majorității membrilor Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), a fost retras de pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului de joi, 18 ianuarie curent, deși urma să fie votat în lectură finală. Autorul proiectului, Igor Chiriac, deputat PAS, invocă un motiv important: avizul emis de Guvern.

Contactat telefonic de redacția Realitatea.md, Igor Chiriac susține că membrii Executivului au emis un aviz la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.3/2016 cu privire la Procuratură, în ședința de miercuri, 17 ianuarie 2024. În documentul semnat de viceprim-ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea (n.r. Vladimir Bolea a prezidat ședința Cabinetului de miniștri în absența premierului Dorin Recean, și contrasemnat de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, sunt câteva recomandări, toate importante, în opinia parlamentarului, iar pentru a le studia, în profunzime, are nevoie de timp. Deputatul PAS mai spune, în același timp, că va face tot posibilul ca proiectul, cu noile modificări și propuneri, să fie aprobat cât mai curând de legislativ.

În documentul emis de Guvern, una dintre observații se referă la Avizul Comisiei de la Veneția:

„[…] numirea candidatului (n.r. candidat care aspiră la funcția de Procuror General al Republicii Moldova) ar trebui să se bazeze pe calificările și experiența sa juridică obiectivă, urmând criterii clare stabilite în proiectul de lege. Nu este suficient ca un candidat la o astfel de înaltă funcție să fie supus cerințelor generale de calificare care există pentru orice altă funcție de procuror; atribuțiile Procurorului General necesită competențe și experiență speciale[…]”.

Astfel, membrii Executivului propun „introducerea unei redactări din care să rezulte că membrii Consiliului Superior al Procurorilor exprimă votul pentru maximum 3 candidati se poate asigura nedispersarea voturilor (ceea ce nu ar permite obținerea majorității simple de către un candidat), precum și o ierarhizare a candidaților)”.

O altă observație a Guvernului ține de faptul că documentul „nu prevede un mecanism de deblocare în cazul în care niciunul dintre candidați nu obține numărul necesar de voturi”.

„… eventual, prin varianta votării a maximum 3 candidați se asigură fiabilitatea procedurii. Față de atribuțiile decizionale ale Consiliului Superior al Procurorilor, în interpretare sistematicaă, va fi evident că varianta neacordării majorității voturilor unui candidat ar fi rezultatul unei atitudini asumate, prin care se constată că profilurile candidaților angajați în competiție nu sunt deplin convingătoare pentru complexitatea și importanța funcției.

Trebuie ținut cont și de efectul de descurajare în rândul potențialior candidați al unor proceduri repetate eșuate, revenind Consiliului Superior al Procurorilor prin comunicare eficientă să se asigure că funcția de antrenare care revine unui manager aduce rezultate”, se arată în avizul Guvernului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, redacția Realitatea.md a solicitat un comentariu de la CSP cu privire la desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de Procuror General, la modalitatea de desemnarea a câștigătorului, însă responsabilii de la serviciul de presă au menționat că au nevoie de timp pentru a ne oferi o reacție. Precizăm că termenul pentru depunerea dosarelor la concurs a expirat încă la sfârșitul anului 2023.

Amintim că procurorul general al Republicii Moldova ar urma să fie ales în baza votului majorității membrilor Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Un PROIECT de lege care prevede excluderea obligativității punctajelor a fost votat, în prima lectură, de 57 de deputați. Menționăm că la votarea în plen, trei parlamentari s-au abținut de la vot. Este vorba de deputații PAS, Sergiu Lazarencu și Olesea Stamate, dar și deputatul independent Gaik Vartanean.

Prin urmare, candidații la funcția de procuror general vor fi evaluați de către fiecare membru al Consiliului Superior al Procurorilor în funcție de pregătirea și abilitățile profesionale, de integritatea și alte calități personale ale candidaților. Candidatul care va acumula cel mai mare număr de voturi, dar nu mai puțin de jumătate din numărul membrilor prezenți în cadrul unei ședințe cu cvorum, va fi propus Președintelui Republicii Moldova pentru a fi numit în funcția de procuror general. În cazul în care niciun candidat nu va acumula numărul necesar de voturi, va fi organizat un concurs repetat. În prezent, procurorul general este desemnat în baza punctajului acordat de fiecare membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

VIDEO Moldova, tot mai aproape să aibă un Procuror General. Ce decizie au luat astăzi membrii CSP

#Igor Chiriac #proiect de lege #recomandări #parlament #Guvern

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.