Republica Moldova își consolidează capacitatea de intervenție în situații de urgență, cu sprijin european. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a obținut finanțare de aproximativ 2,7 milioane de euro pentru implementarea a șase proiecte, prin Programul Interreg NEXT România–Republica Moldova 2021–2027.

Potrivit IGSU, fondurile urmează a fi redirecționate preponderent către achiziții de autospeciale, vehicule de teren, echipamente de intervenție, manechine pentru instruire, menite să crească eficiența și operativitatea misiunilor.

„Astfel subdiviziunea de intervenție din Căușeni urmează a fi dotată cu 2 autovehicule de teren, subdiviziunea din Comrat cu 5 vehicule speciale de mici dimensiuni, iar un autocamion dotat cu pompă de mare capacitatea este preconizat pentru subdiviziunea de intervenții din municipiul Bălți”, notează reprezentanții IGSU într-un comunicat de presă.

Totodată proiectele includ campanii de prevenire, instruiri comune și exerciții, care vor asigura o mai bună pregătire a comunităților, dar și a echipelor de intervenție.

Perioada de implementare a proiectelor vizează perioada anilor 2025 -2027.

IGSU subliniază că aceste investiții nu reprezintă doar achiziții de echipamente moderne, dar și o garanție în securitatea țării și comunităților.

Prin intermediul programelor, salvatorii și pompierii din țara noastră se vor apropia și mai mult de standarde europene, inclusiv prin reducerea timpul de răspuns în misiuni. În acest fel Republica Moldova face pași concreți spre integrarea în Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dotare #fonduri europene #IGSU #instruire #Salvatori

Problemele legate de lipsa brățărilor electronice pentru monitorizarea agresorilor și de colaborarea dintre instituțiile responsabile erau cunoscute încă din 2024, susține Olesea Stamate. Fondatoarea Mișcării Civice „Construim Încredere” afirmă că, deși autoritățile ar fi fost informate despre aceste deficiențe, situația nu a fost rezolvată, iar tragedia de la Măgdăcești arată consecințele acestor probleme.

Stamate a declarat că, pe 18 decembrie 2024, Comisia parlamentară pentru drepturile omului a organizat audieri publice în cadrul cărora au fost semnalate mai multe probleme în sistemul de protecție a victimelor violenței.

Potrivit ei, atunci s-a constatat că un număr important de ordonanțe de protecție emise de instanțe nu erau executate, iar Inspectoratul Național de Probațiune (INP) nu dispunea de suficiente echipamente pentru monitorizarea electronică a agresorilor. Totodată, ar fi fost identificate probleme în colaborarea dintre instituțiile implicate.

„Eu cred că de câțiva ani buni nu au fost cumpărate brățări. Despre acest lucru se semnalează de foarte mult timp”, a declarat Stamate în cadrul unei emisiuni TV.

Ea susține că mai mulți angajați ai Inspectoratului Național de Probațiune care au vorbit despre aceste probleme în cadrul audierilor parlamentare ar fi plecat ulterior din instituție. Stamate mai afirmă că și persoane care ar fi sesizat conducerea INP și Ministerul Justiției despre lipsa echipamentelor ar fi fost înlăturate din funcții.

Stamate a pus sub semnul întrebării și reforma prin care a trecut Inspectoratul Național de Probațiune în 2024 și a cerut să fie prezentate rezultatele acesteia.

„INP a trecut printr-o reformă instituțională în 2024, anunțată de Ministerul Justiției. Întrebarea mea este: care sunt rezultatele acestei reforme?”, a spus ea.

În ceea ce privește achiziția noilor brățări, Stamate a declarat că a verificat informațiile disponibile pe platforma de achiziții publice și a identificat un contract, însă nu știe dacă echipamentele au fost deja livrate.

Olesea Stamate și membrii Mișcării Civice „Construim Încredere” au participat vineri, 4 septembrie, la protestul organizat în fața Ministerului Afacerilor Interne, după tragedia de la Măgdăcești. Manifestanții au cerut măsuri mai eficiente pentru protejarea victimelor violenței în familie, monitorizarea agresorilor și sancțiuni mai dure pentru încălcarea ordinelor de protecție.

Amintim că, la 31 august, un bărbat de 47 de ani și-ar fi împușcat mortal soția, în vârstă de 42 de ani, după care s-ar fi sinucis. Femeia avea un ordin de protecție, iar agresorul purta o brățară electronică de monitorizare, care, potrivit informațiilor preliminare, ar fi fost nefuncțională. Autoritățile verifică în prezent dacă mecanismul de supraveghere a fost activ și dacă instituțiile responsabile au respectat procedurile de intervenție.