Ministerul Justiției a expediat Guvernului spre avizare proiectul de lege privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcțiile administrative din organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, după ce a fost definitivat prin prisma recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Proiectul prevede obligativitatea verificării integrității tuturor candidaților la funcțiile de membri în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), înainte ca dosarele lor să ajungă în concurs.

„Această procedură este numită pre-vetting. Până acum nu a existat un filtru al integrității”, se menționează într-un comunicat emis de MJ.

Conform proiectului de lege privind pre-vettingul, integritatea judecătorilor și procurorilor care vor dori să acceadă în structurile de autoadministrare ale procurorilor și judecătorilor, va fi verificată de o Comisie de evaluare independentă. Aceștia vor depune dosarele la instituțiile respective, care, la rândul lor, vor cere avizul Comisiei de evaluare. Doar candidații care vor primi aviz pozitiv din partea Comisiei vor fi considerați eligibili pentru funcțiile respective. De asemenea, aceștia vor putea contesta avizul Comisiei la Curtea de Apel Chișinău.

„Scopul urmărit de acest mecanism de evaluare a integrității este de a asigura echilibru și funcționalitate maximă în aceste consilii de specialitate. Sper foarte mult ca măsurile de curățare a sistemului de justiție să fie susținute de profesioniștii corecți și integri care activează în sistem. Știu că astfel de persoane există și ele nu sunt puține. Reforma nicidecum nu este îndreptată împotriva acestor persoane, ci, din contra, vine în întâmpinarea și susținerea lor”, a precizat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Menționăm că, pe 13 decembrie, Comisia de la Veneția a adoptat avizul pe marginea proiectului de lege în care se menționează că este de competența autorităților moldovenești să decidă dacă situaţia din justiție creează o bază suficientă pentru a supune evaluării extraordinare integritatea judecătorilor, procurorilor, precum și a membrilor CSM și CSP. De asemenea, Comisia a constatat că procedura de evaluare este una echilibrată.Proiectul de lege privind pre-vettingul poate fi consultat aici.

VIDEO La CSM și CSP, doar în baza testului de integritate. Litvinenco explică cum va avea loc verificarea candidaților

#CSP #Guvern #Ministerul Justitiei #proiect

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china