După învestirea în funcție a Guvernului Gavrilița, cetățenii ar putea simți schimbări și în domeniul infrastructurii drumurilor. Cel puțin asta ne promite noua guvernare, care afirmă că urmează să fie construite sau reabilitate 3 mii de km de rețele centralizate de apă și canalizare și 2 mii de km de drumuri naționale. Prioritățile se regăsesc în Programul de guvernare al Guvernului Gavrilița.

„Ne propunem să creștem ritmul de implementare a proiectelor de infrastructură și să creștem calitatea lucrărilor publice. Populația, cât și mediul de afacere, trebuie să beneficieze de drumuri calitative, canalizare și apeducte, conectare la gaz, transport și energie la prețuri bune, acces la internet pentru toți. O prioritate separată este dezvoltarea infrastructurii în satele noastre. Ne propunem să creăm un fond de 2 mlrd de lei anual pentru proiecte la nivel local care să ajute primăriile să dezvolte infrastructura locală”,

Astfel, pentru perioada 2021 – 2025, Guvernul Gavrilița își propune mai multe proiecte mari de infrastructură și dezvoltare regională. Noii guvernanți promit:

Construirea sau reabilitare a 3.000 de km de rețele centralizate de apă și canalizare.
Edificarea a 2 spitale regionale moderne – la Cahul și la Bălți.
Reabilitarea și repararea tuturor drumurilor naționale care se află în stare rea și foarte rea – 2.800 de km. Reconstrucția a 3.000 de km de drumuri și străzi rurale.
Toate școlile și grădinițele vor avea WC-uri și sisteme sanitare moderne.
Instalarea sau reabilitarea sistemului de iluminat modern pe 10.000 km de străzi și drumuri comunale.
Renovarea a cel puțin 500 de grădinițe și extinderea serviciilor de creșe-grădinițe.
Construirea căii ferate europene până la Chișinău.
Construirea a două poduri peste Prut (Ungheni și Leova) și un pod peste Nistru (Iampol-Cosăuți). Reabilitarea podului Giurgiulești-Galați.
Finalizarea construcției stației electrice de tip back-to-back la Vulcănești și a liniei de transport între Vulcănești și Chișinău.
Asigurarea funcționalității gazoductului Iași-Ungheni.
Construirea sau reabilitarea a 9 stații de epurare în orașele Edineț, Soroca, Orhei, Ungheni, Hîncești, Comrat, Strășeni, Ceadîr-Lunga și Cahul.
Asigurarea sau reabilitarea termică și reparația fațadelor la 20% din blocuri din țară.
Facilitarea dezvoltării transportului modern în principalele orașe din țară – Chișinău, Bălți, Cahul, Soroca, Orhei, Edineț.
Construirea unor poligoane moderne de stocare a deșeurilor în toate regiunile țării și implementarea sortării și reciclării deșeurilor.
Examinarea fezabilității reabilitării aeroporturilor regionale Bălți-Leadoveni și Mărculești.
Repara capitală a nodului hidrotehnic Costești-Stînca

Creșterea transparenței și a pregătirii adecvate a tuturor proiectelor de infrastructură, astfel ca ele să aducă randament economic și social;
Promovarea soluțiilor de monitorizare strictă a implementării lucrărilor pentru a asigura calitatea și durabilitatea proiectelor de infrastructură;
Depolitizarea alocărilor pentru construcția drumurilor, în mod special în cadrul programului de reabilitare a drumurilor locale și implicarea plenară a reprezentanților APL în procesul decizional;
Inițierea de mari proiecte de infrastructură a drumurilor; continuarea discuțiilor cu BERD și BEI pentru conectarea nordului (Otaci) și sudului țării (Giurgiulești) prin rețele de drumuri moderne și calitative;
Reabilitarea, de comun acord cu autoritățile ucrainene, a tronsonului de Cale Ferată din Basarabeasca – Berezyne, care să asigure o conexiune feroviară sigură cu Ucraina;
Creșterea bugetului pentru asigurarea unei infrastructuri rutiere sigure – reabilitarea indicatoarelor și marcajelor și responsabilizarea instituțiilor pentru utilizarea acestor resurse;
Includerea unei priorități separate de reabilitare a podurilor, în mod special, a celor în stare gravă, din toată țara în programele de reabilitare a drumurilor;
Excluderea interdicției la importul de piese auto uzate;
Realizarea acțiunilor prevăzute de Acordul privind Spațiul Aerian Comun între Uniunea Europeană și statele sale membre și Republica Moldova în scopul obținerii drepturilor ce țin de libertatea a 5-a a aerului pentru operatorii aerieni naționali;
Consolidarea eforturilor întru realizarea acțiunilor necesare pentru excluderea operatorilor aerieni naționali din Lista comunitară a transportatorilor aerieni care se supun unei interdicții de exploatare pe teritoriul Uniunii Europene;
Asigurarea cadrului normativ privind eliminarea barierelor birocratice la obținerea actelor permisive în construcții;
Armonizarea reglementărilor tehnice și a standardelor naționale în domeniul construcțiilor cu legislația și standardele europene;
Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor și promovarea reformei de gestionare a fondului locativ.
Asigurarea îmbunătățirii calității serviciilor de alimentare centralizată cu energie termică (continuarea proiectelor SACET Chișinău și SACET Bălți);
Asigurarea cadrului normativ atractiv pentru crearea condițiilor propice pentru dezvoltarea piețelor energetice competitive (cu rezultate de eficiență energetică, performanță energetică a clădirilor, energie regenerabilă și energie curată);
Conectarea gazoductelor din Nordul și Sudul țării și lansarea proiectelor de construcție a depozitelor subterane pentru creșterea securității aprovizionării cu gaze;
Atragerea fondurilor europene pentru proiecte de izolare termică a blocurilor de locuit în vederea reducerii pierderilor de căldură și a costurilor de întreținere achitate de locatari.

Întregul program al noului Guvern Gavrilița poate fi citit și analizat aici.

#constructie #drumuri #Guvernul Gavrilita #reparare

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.