Propagandista din Rusia Margarita Simonian a publicat recent o conversație despre care se spune că ar fi între ofițeri germani. Militarii interceptați ar discuta despre lovitura asupra podului Crimeii cu rachete transmise de Ucrainei de marile puteri ale lumii, inclusiv atacuri cu Taurus și avioane franceze Dassault Rafale.

Simonian a publicat descifrarea pretinselor discuții pe 1 martie. Conform ei, conversația a avut loc pe 19 februarie, între ofițeri ai Bundeswehr sau mai simplu spus armata Germaniei. Traducerea în rusă a apărut pe canalul de Telegram și pe pagina de pe rețeaua de socializare rusească Vkontakte a aliatei lui Putin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Luni, 4 martie, ambasadorul Germaniei în Federația Rusă a fost convocat la Ministerul de Externe de la Moscova. Diplomatul nu a discutat cu jurnaliștii apropiați de Kremlin, care s-au adunat în fața instituției și insistau să le ofere comentarii.

Ambasadorul Germaniei la Moscova a fost chemat luni la Ministerul de Externe al Rusiei pentru a explica discuția scursă între personalul militar de rang înalt despre trimiterea de arme în Ucraina.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a acuzat Rusia că a purtat „un război informațional” împotriva Germaniei, prin interceptarea și apoi divulgarea unei discuții sensibile între ofițerii militari la nivel înalt ai Bundeswehrului, notează The Guardian. În același timp, Bild scrie, cu referire la analiști germani, că Moscova ar putea avea mai multe conversații telefonice interceptate, Declarații de acest gen au fost făcute de ex-șeful securității de la Berlin August Hanning și expertul militar Neil Barnett.

#atac #Crimeea #Germania #interceptare #Rusia

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.