Prostii! Rusia dezminte existența unui videoclip prin care ar înscena un atac al Ucrainei

Rusia respinge acuzaţiile Statelor Unite conform cărora Rusia pregăteşte un video trucat ca pretext pentru atacarea Ucrainei. Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat vineri, 4 februarie curent, că dezvăluirile făcute de americani sunt „prostii”.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a anunțat oficial că SUA au dovezi că Moscova are un plan care presupune folosirea unei înregistrări video trucate cu efectele unei explozii asupra unor victime ruse, pentru a justifica o invazie în Ucraina.

„Credem că Rusia ar putea produce o înregistrare video de propagandă foarte violentă, care ar arăta cadavre şi persoane jucând rolul unor rude îndoliate, precum şi imagini cu locuri care ar fi fost distruse cu echipamente militare ucrainene sau occidentale”, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, într-o conferinţă de presă.

Americanii cred că echipamentul militar folosit în videoclipul atacului înscenat va fi făcut să pară că este ucrainean sau de la o națiune aliată. Astfel, filmulețul ar putea include imagini ale dronelor Bayraktar, pe care Turcia le-a furnizat Ucrainei, iar în felul acesta va fi implicată și NATO în atac.

Falsul atac din videoclip ar urma să fie îndreptat împotriva teritoriului suveran al Rusiei sau împotriva populației rusofone, a spus un oficial de rang înalt din cadrul administrației Biden. În felul acesta, Rusia ar arăta că există o amenințare la adresa securității Rusiei și că s-ar justifica o operațiune miliară.

„Acest videoclip, dacă va ajunge în spațiul public, i-ar putea oferi lui Putin scânteia de care are nevoie pentru a iniția și justifica operațiunile militare împotriva Ucrainei”, a explicat oficialul.

Intenţiile agresive ale Rusiei sunt indicate, după aprecierile occidentale, şi de concentrarea a peste 100.000 de militari ruşi la frontiera ucraineană, deşi Moscova dezminte că ar intenţiona să lanseze un atac, mai scrie Reuters, citat de Agerpres. Partea rusă pretinde însă ca NATO să garanteze că nu va accepta Ucraina ca membru.

#videoclip #fals #atac #Rusia #SUA

În acest an, ora de iarnă se va schimba în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, având 25 de ore. Acest eveniment are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.

Schimbarea orei nu e doar o joacă, cu ceasul, e o bombă pentru ritmul natural al corpului. Când ceasurile sunt date înainte primăvara, lumina dimineții, motorul nostru biologic, ajunge prea târziu. Rezultatul? Corpul se trezește în întuneric, fără semnalul natural care îi spune: „Acum e timpul să te trezești!”.

Efecte concrete:

Hormonii de trezire dorm și ei: Cortizolul, hormonul care ne dă energie dimineața, nu se activează la timp. Primele ore ale zilei devin obositoare și lente.
Creierul e în ceață: Neurotransmițătorii esențiali pentru stare de spirit și concentrare – serotonina și dopamina – nu sunt stimulați corespunzător, crescând riscul de oboseală, iritabilitate și depresie.
Somnul e dat peste cap: Lumina suplimentară seara întârzie secreția de melatonină, hormonul care pregătește corpul pentru odihnă. Drept urmare, adormi mai târziu și dormi mai puțin.

Practic, schimbarea orei transformă dimineața într-un teren minat: corpul și creierul sunt confuzi, hormonii nu mai funcționează corect, iar energia și dispoziția scad dramatic.

De aceea, experții recomandă ceea ce fac deja zeci de țări care au renunțat la schimbarea orei: să păstrezi o oră standard permanentă, pentru ca lumina naturală să-ți alimenteze corect ritmul biologic, zi după zi.

Turcia – exemplul de succes al orei permanente

În 2016, Ankara a făcut mutarea curajoasă: ora permanentă. Autoritățile au raportat avantaje clare: beneficii economice și sociale – mai multă lumină după muncă, activități economice mai bine sincronizate cu restul lumii, economie mai stabilă, viață socială mai activă și reducerea riscurilor asociate cu schimbările de oră.

Europa – între promisiuni și stagnare în schimbarea orei

În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării ceasurilor. Bruxelles-ul anunța cu surle și trâmbițe sfârșitul schimbării orei. Parlamentul European a votat în favoarea acestei măsuri, dar decizia finală depinde de consensul Consiliului European, pentru că statele UE nu s-au pus de acord. În Moldova, schimbarea orei continuă fără un plan clar de renunțare.

SUA – o dezbatere care continuă despre ora de vară și ora de iarnă

Donald Trump a numit ora de vară „incomodă și costisitoare”, iar senatorul Marco Rubio a propus proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar fi trebuit să elimine schimbarea orei. Însă inițiativa stagnează și acolo, în timp ce experții continuă să atragă atenția: prelungirea luminii de seară poate fi dăunătoare, mai ales dimineața, când corpul tău are nevoie de lumină naturală pentru a regla secreția hormonilor și neurotransmițătorilor esențiali.

Ce urmează în lume după renunțarea la schimbarea orei

Pe măsură ce dovezile privind efectele nocive asupra somnului, sănătății și siguranței se acumulează, tot mai multe țări ar putea urma exemplul Turciei și Arizonei. Din ce în ce mai mulți experți cer renunțarea definitivă la „jet lag-ul social” impus de ceas. Academia Americană de Medicină a Somnului pledează pentru ora standard permanentă: mai sănătoasă, mai sigură, mai logică – o decizie care ar putea salva vieți, reduce accidente și proteja sănătatea publică.

Până atunci, lumea rămâne împărțită: unii dorm liniștiți, alții continuă să se trezească atât cu ceasul cât și cu ritmul biologic dat peste cap.

Țări care au renunțat la schimbarea orei – cine a spus „stop”

Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama, Columbia – toate au pus capăt acestei practici. În ultimul deceniu li s-au alăturat și Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Uruguay și mare parte din Mexic.