Protecția drepturilor de autor: Italia a aprobat o nouă lege anti-piraterie

În iulie 2023, Italia a aprobat o nouă lege anti-piraterie. Legea a intrat în vigoare la 8 august, fiind publicată în Monitorul Oficial pe 24 iulie. Documentul conține prevederi care vizează combaterea pirateriei și prevenirea, stoparea diseminării ilegale de conținut protejat prin drepturi de autor prin intermediul rețelelor de comunicații electronice.

Pentru a atinge acest obiectiv, legea a introdus măsuri mai stricte și a dotat Autoritatea Italiană pentru Comunicații cu noi instrumente pentru combaterea pirateriei audiovizuale. În special, AGCOM are competența de a adopta măsuri urgente pentru a acționa rapid în vederea blocării numelor de domeniu și a adreselor IP care difuzează ilegal conținut transmis în direct sub formă de premiere ale operelor cinematografice, evenimente sportive și evenimente de interes social.

Legea este alcătuită din șapte articole care vizează consolidarea protecției drepturilor de autor pe platformele online. Măsurile sunt rezumate pe scurt mai jos.

Articolul 1 stabilește principiile de bază ale Legii, inclusiv recunoașterea, protejarea și promovarea proprietății intelectuale, protecția drepturilor de autor, sprijinirea întreprinderilor și a autorilor și responsabilitatea intermediarilor de rețea. De asemenea, încurajează campaniile de comunicare și conștientizare cu privire la valoarea proprietății intelectuale.

Articolul 2 acordă AGCOM competența de a adopta măsuri urgente pentru a bloca accesul la conținut difuzat ilegal. AGCOM poate dispune ca furnizorii de servicii, inclusiv furnizorii de acces (cunoscuți și sub denumirea de simple conducte ), să blocheze accesul la conținut difuzat ilegal prin blocarea rezoluției DNS a numelor de domeniu și a direcționării traficului de rețea către adrese IP care sunt destinate exclusiv activităților ilegale. În anumite scenarii deosebit de grave și urgente, așa cum s-a menționat mai sus, AGCOM poate dispune, de asemenea, blocarea accesului la conținutul ilegal fără a asculta mai întâi motivele sau obiecțiile celeilalte părți. Acest lucru are scopul de a oferi protecție conținutului care este difuzat pentru prima dată sau este difuzat în direct, cazuri în care autoritatea trebuie să ia măsuri cât mai curând posibil. Atunci când este vorba de o transmisiune în direct, o măsură poate fi emisă și executată înainte de începerea transmisiunii sau, cel târziu, în timpul transmisiunii. Dacă evenimentul nu este transmis în direct, măsura poate fi emisă și executată înainte de începerea primei transmisiuni sau, cel târziu, în timpul transmisiunii.

Măsurile prevăzute la articolul 3 combat pirateria cinematografică, audiovizuală și editorială prin modificarea legii italiene privind drepturile de autor. Articolul 3 introduce o nouă infracțiune penală împotriva oricărei persoane care, în scop lucrativ, postează ilegal conținut digital, audio, video sau audiovizual, în totalitate sau parțial, al unei opere cinematografice, audiovizuale sau editoriale, sau reproduce, interpretează sau comunică publicului materialul postat ilegal.

Articolul 4 însărcinează Ministerul Culturii cu organizarea de campanii de informare, comunicare și conștientizare publică privind valoarea proprietății intelectuale pentru a combate abuzul, diseminarea ilegală și contrafacerea conținutului protejat prin drepturi de autor.

Articolul 5 permite AGCOM să emită sancțiuni administrative în urma nerespectării măsurilor prevăzute la articolul 2 din Lege.

Articolul 6 prevede că, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Legii, AGCOM va adopta modificările necesare la Regulamentul privind protecția drepturilor de autor în rețelele de comunicații electronice, prevăzute de Rezoluția AGCOM nr. 680/13/CONS din 12 decembrie 2013 (cunoscut și sub numele de „Regulamentul” pentru aplicarea drepturilor de autor online), astfel încât acesta să fie în conformitate cu prevederile Legii. Ca o notă suplimentară, AGCOM a lansat o consultare publică privind modificările propuse la Regulamentul din decembrie 2023, dar nu a adoptat încă rezoluția finală. În plus, articolul 6 prevede convocarea unei mese rotunde tehnice a furnizorilor de servicii, furnizorilor de acces la internet, titularilor de drepturi, furnizorilor de conținut, furnizorilor de servicii audiovizuale și asociațiilor preocupate de protecția drepturilor de autor și a drepturilor conexe. Această masă rotundă are ca scop stabilirea cerințelor tehnice și operaționale ale instrumentelor necesare pentru dezactivarea numelor de domeniu și a adreselor IP, așa cum se prevede la articolul 2 din Lege, prin intermediul unei platforme unice, care va fi implementată în termen de șase luni de la convocarea mesei rotunde.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cele din urmă, articolul 7 mărește numărul de personal al AGCOM și stabilește că, de către titularii de drepturi asupra operelor cinematografice, operelor audiovizuale și muzicale, programelor de televiziune și evenimentelor sportive, precum și de către furnizorii de servicii media și organismele de gestiune colectivă, costurile aferente vor fi suportate de către titularii de drepturi asupra operelor cinematografice, operelor audiovizuale și muzicale, programelor de televiziune și evenimentelor sportive.

#drepturi de autor #protectie #Italia #lege

„Modelul economic din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus ‘Nu, mulțumesc!’. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat – și e clar de ce au tolerat – să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici”. Comentariul a fost făcut de președintele PAS, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.

Videouri cu străzi în beznă în localități din stânga Nistrului apar din nou pe rețelele sociale

„Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum – chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni – își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului – n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc”, a continuat politicianul.

„Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii – n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul – n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (…). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă”, a adăugat Igor Grosu.

„Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria – n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj”, a conchis el.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că volumele de gaze contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz (TTG) sunt suficiente pentru consumul de pe malul stâng al Nistrului până la data de 16 octombrie 2025. Iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că în prezent sunt livrate malului stâng al Nistrului 1,2-1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce constituie echivalentul volumului primit în timpul verii. Potrivit lui, acest volum îi permite regiunii să își asigure o producție limitată de curent, volum de electricitate completat cu funcționarea sporită a Hidrocentralei de la Dubăsari.

Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.

În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.