Opoziția încearcă să limiteze accesul moldovenilor din diasporă la vot. Opinia aparține șefului cabinetului președintei Maia Sandu, Adrian Băluțel, după ce Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a sesizat Curtea Constituțională cu privire la votul prin corespondență notează ipn.md.

„Opinia mea este că dacă organizezi acest vot prin corespondență doar în SUA și Canada, ar trebui să tinzi să aibă posibilitatea întreaga diasporă să poată vota prin acest mecanism. Inclusiv cei din Franța, Germania. După mine, aici este problema juridică, în a asigura egalitatea tuturor cetățenilor noștri aflați peste hotare de a beneficia de acest sistem de vot. Dar nu există în lume sisteme electorale perfecte. După mine, acesta este un mecanism care are drept scop oferirea posibilității cetățenilor noștri aflați peste hotare de a vota. Mulți dintre cetățenii noștri fac mii de kilometri pentru a-și exercita dreptul la vot și statul are obligația, prin reprezentanții săi, de a ușura exercitarea drepturilor democratice ale cetățenilor”, a spus președintele Platformei DA, Dinu Plîngău.

În același context, șeful cabinetului președintei Maia Sandu, Adrian Băluțel, acuză opoziția socialistă de tentativa de tergiversare a implementării votului prin corespondență. Potrivit lui Băluțel, PSRM vrea să limiteze accesul diasporei la vot.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„PSRM, de fapt, încearcă să tergiverseze posibilitatea de a vota pentru un număr mare de cetățeni. Ei încearcă să limiteze accesul diasporei la vot. Este un exercițiu de votare pilot, care va fi pilotat în Canada, SUA și țările nordice. Dar acest lucru se face pentru că este o tranziție către un nou model, mai complex, de a vota. S-a mers pe opțiunea acestor țări pentru că avem un număr mare de cetățeni, în special, în Canada și SUA, care se află la distanțe extrem de mari pentru a merge la secția de vot. Este un model pilot, dacă totul va merge bine, acest model va fi extins. Este dorință ca toți cetățenii noștri din diaspora să poată vota cât mai ușor”, a spus reprezentantul instituției prezidențiale, Adrian Băluțel.

#Adrian Balutel #PSRM #vot

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.