PSRM și PCRM vor chema la raport Guvernul Gavrilița. Batrîncea a anunțat pe când au programat audierea în Parlament

Blocul Comuniștilor și Socialiștilor vor solicita la prima ședință a Parlamentului din sesiunea ordinară de iarnă a Parlamentului audierea Guvernului pe subiectul lansării celei de-a patra turbine a Hidrocentralei de la Novodnestrovsk de către Ucraina și problemele aferente râului Nistru. Anunțul a fost făcut astăzi de către deputatul Partidului Socialiștilor, Vlad Batrîncea, în cadrul unei conferințe.

Vlad Batrîncea a declarat că pe agenda bilaterală a negocierilor dintre liderii Ucrainei și Moldovei, situația cu privire la râul Nistru, care este principala arteră de aprovizionare cu apă a țării, trebuie să fie cel mai important subiect de discuție

„Nu înțelegem de ce autoritățile tac și se prefac că nu există această problemă, așa cum Ucraina consolidează sectorul lor Hidroenergetic. Mai mult, acesta a fost deja inclus în strategia națională, aprobat de către Rada Ucraineană și Guvernul de la Kiev. Moldova trebui să preia o poziție clară în ceea ce privește platformele internaționale și să obțină refuzul Ucrainei de a planifica continuarea construcției pe Nistru”, a remarcat Vlad Batrîncea.

Deși Batrîncea spune că de „3-4 ani ecologiștii deja de 3-4 ani bat alarma, chiar și specialiștii de peste hotare sesizează organismele internaționale cu referire la această chestiune și doar cei de la Chișinău se fac că nu observă această problemă”, deputatul nu pomenește nimic despre fosta guvernare a țării, când socialiștii au deținut întreaga putere în stat și la fel nu au întreprins nimic la acest subiect.

Precizăm că, la 17 august curent, Centrala Hidroelectrică de Acumulare a Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk a pus în funcțiune industrială cea de-a patra turbină din cele șase planificate ceea ce reprezintă o amenințare pentru râul Nistru, principala sursă de apă potabilă a Republicii Moldova, care furnizează aproximativ 70% din apa potabilă consumată în țara noastră și este o resursă strategică pentru asigurarea securității ecologice și socio-economice.

În consecință, ar putea scădea capacitatea de auto-epurare a râului Nistru, să se producă modificări hidro-morfologice, să crească intens vegetația acvatică și să se piardă biodiversitatea.

#riu #Nistru #Vlad Batrincea #PCRM #PSRM

Vaccinurile anti-COVID-19 nu au cauzat creşterea mortalităţii în Franţa de la apariţia lor pe piaţă la începutul anului 2021, arată un studiu care contrazice teoriile false promovate de cercurile sceptice faţă de vaccinare, informează știrileprotv.ro.

„Vaccinurile cu ARN mesager (ARNm) dezvoltate împotriva COVID-19 nu cresc riscul de mortalitate din toate cauzele pe termen lung”, a rezumat într-un comunicat Epi-Phare, o organizaţie franceză din care fac parte Agenţia naţională de siguranţă a medicamentelor (ANSM) şi Assurance maladie, ai căror cercetători au publicat acest studiu în revista medicală Jama Network Open.

Ei au examinat datele obţinute de la aproape 30 de milioane de francezi între 2021 şi 2025, reprezentând întreaga grupă de vârstă 18-59 de ani.

Tipurile de vaccinuri administrate

Majoritatea lor – aproape 23 de milioane – au primit un vaccin anti-COVID-19 începând de la jumătatea anului 2021, data lansării unei campanii masive de vaccinare împotriva bolii aflate la originea unei pandemii majore la începutul anilor 2020.

Ceilalţi – aproape 6 milioane – nu au fost vaccinaţi, în pofida măsurilor constrângătoare care încurajau vaccinarea împotriva noului coronavirus.

Majoritatea acestor vaccinuri erau seruri cu ARN mesager, fie cel produs de compania Moderna, fie cel dezvoltat de alianţa Pfizer-BioNTech, devenit foarte repede vârful de lance al vaccinării anti-COVID-19 în Franţa.

În cadrul grupului vaccinat, 0,4% dintre persoane au murit în următorii patru ani care au trecut după administrarea primului vaccin. În grupul celor nevaccinaţi, acest procent a fost de 0,6%, ceea ce înseamnă că mortalitatea generală din acest grup a fost cu un sfert mai mare decât cea din grupul persoanelor vaccinate.

„Putem să spunem cu un grad mare de siguranţă că nu există nicio creştere a riscului de mortalitate după un vaccin anti-COVID-19”, a concluzionat cercetătorul Mahmour Zureik, care a coordonat acest studiu.

Eficacitatea şi siguranţa vaccinurilor anti-COVID-19 sunt deja documentate de numeroase studii. Principalele efecte secundare grave, care sunt totuşi rare, constau în probleme cardiovasculare – miocardite, pericardite -, dar care nu pun sub semnul întrebării importanţa vaccinării în majoritatea grupelor de vârstă. Vaccinul Moderna nu mai este totuşi recomandat în Franţa pentru tinerii adulţi.

Dezinformarea pe rețelele sociale

Însă cercurile vaccinosceptice au distribuit frecvent pe reţelele de socializare ideea că vaccinurile, în special cele cu ARN mesager, ar fi ucis pe ascuns numeroase persoane, fără ca acest lucru să fie reflectat în mod clar în statisticile oficiale, acestea din urmă concentrându-se asupra mortalităţii direct legate de COVID-19 într-un interval de monitorizare de doar câteva luni după vaccinare.

„Cunoşteam bine profilul pe termen scurt al vaccinurilor anti-COVID-19 în materie de beneficii şi riscuri. În schimb, beneficiul lor pe termen lung nu fusese niciodată studiat până acum”, a explicat Mahmour Zureik.

Deşi cercetătorii francezi sunt siguri că vaccinurile nu au cauzat creşterea mortalităţii, ei avertizează totuşi că studiul lor, de unul singur, nu le permite să afirme că aceste seruri au contribuit la o scădere a ratei generale a deceselor.

Diferenţa de mortalitate dintre cele două grupuri studiate poate fi explicată, într-adevăr, prin efectele pozitive ale vaccinului pe termen mai lung sau mai puţin lung, dar şi prin diferenţele dintre profilurile persoanelor vaccinare şi cele nevaccinate: vârstă, mediul social.