Africa de Sud a declarat că este conștientă de obligațiile sale legale de mandatul internațional de arestare a lui Vladimir Putin, înainte de vizita planificată a acestuia în țară în luna august, relatează agenția Reuters.

Purtătorul de cuvânt al președintelui Cyril Ramaphosa, Vincent Magwenya, a declarat duminică: „Suntem, ca guvern, conștienți de obligația noastră legală. Cu toate acestea, până la summit, vom rămâne angajați cu diverse părți interesate relevante”.

Putin este așteptat să viziteze Africa de Sud în august pentru un summit BRICS, când Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud poartă discuții.

Africa de Sud nu a condamnat invazia Rusiei în Ucraina, dar decizia instanței internaționale o pune într-o situație delicată după mandatul de arestare emis vineri de Curtea Penală Internațională (CPI).

„Luăm act de raportul privind mandatul de arestare emis de CPI”, a declarat Magwenya. „Rămâne angajamentul și dorința foarte puternică a Africii de Sud ca conflictul din Ucraina să fie rezolvat în mod pașnic prin negocieri”, a mai spus acesta.

Pe 17 martie, CPI a emis mandate de arestare pentru Putin şi Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru Drepturile copilului în Rusia, care supraveghea deportările forţate ale copiilor ucraineni.

Putin a devenit astfel cel de-al treilea lider de stat în exerciţiu căruia i s-a emis un mandat de arestare de la CPI, după Omar al-Bashir din Sudan şi Muammar Gaddafi din Libia.

Decizia CPI obligă 123 de ţări care sunt membre ale CPI să îl aresteze pe Putin şi să îl trimită la Haga dacă acesta intră pe teritoriul lor.

O declaraţie publicată de CPI arată că există „motive rezonabile de a crede” că Putin este direct responsabil pentru supravegherea răpirii şi relocării forţate a peste 16.000 de copii ucraineni de la începutul invaziei la scară largă.

Preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski a declarat că numărul real ar putea fi mult mai mare.

Soldaţii ruşi au transferat sau deportat în mod ilegal mii de civili ucraineni în Rusia, încălcând Convenţiile de la Geneva. Pe 6 martie, Biroul Naţional de Informaţii al Ucrainei a raportat că Rusia a răpit peste 16.000 de copii ucraineni. Doar 125 dintre aceştia au fost aduşi înapoi în Ucraina.

#Africa de Sud #Cyril Ramaphosa #Vladimir Putin

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.