Centrul GENDERDOC-M a lansat raportul anual privind situația drepturilor persoanelor LGBT+ din țară, un document care oferă o analiză detaliată a progreselor și provocărilor din 2024. Anul trecut a fost marcat de progrese semnificative în ceea ce privește vizibilitatea comunității LGBT+, dar și de intensificarea discursurilor homofobe utilizate ca instrument politic în campania electorală.
Potrivit raportului, 56% dintre locuitorii Chișinăului au declarat că se simt confortabil în prezența persoanelor LGBT+. Această valoare este în creștere față de doar 40% în 2019. Studiul, realizat pe un eșantion de 723 de respondenți, evidențiază că femeile între 31 și 35 de ani sunt cele mai deschise în a accepta diversitatea. Pe de altă parte, bărbații cu o situație financiară mai slabă manifestă cele mai ostile atitudini față de comunitatea LGBT+.
Datele cercetării arată că 29% dintre chișinăuieni au prieteni sau cunoscuți LGBT+, o creștere semnificativă față de 10% în 2019. Totuși, 44% dintre respondenți manifestă o atitudine negativă, o valoare care a crescut ușor față de 2022, dar este în scădere comparativ cu 2019, când procentul era de 55%.
„Tot mai multe persoane LGBT+ își fac coming-out-ul și devin vizibile în societate. Acest lucru influențează direct atitudinea oamenilor, iar noi vedem o creștere constantă a toleranței”, a raportat într-o conferință de presă la IPN Angelica Frolov, coordonatoarea programului Lobby și Advocacy al GENDERDOC-M.
Cu toate acestea, susținerea pentru drepturi egale rămâne scăzută. Doar 11% dintre chișinăuieni sprijină legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex, iar majoritatea (70%) consideră aceste căsătorii inacceptabile. Totodată, 71% dintre respondenți cred că discriminarea față de persoanele LGBT+ este o problemă majoră în Republica Moldova.
Raportul subliniază și un paradox: în rândul celor cu atitudini negative față de comunitatea LGBT+, 4% consideră totuși că această comunitate ar trebui să aibă dreptul de a adopta copii, iar 2% acceptă manifestări publice, precum sărutul sau ținerea de mână.
„Observăm o contradicție interesantă: o parte dintre cei care exprimă opinii negative consideră că persoanele LGBT+ ar trebui să beneficieze de anumite drepturi. Este un aspect care necesită cercetări suplimentare”, a adăugat Frolov.
Un alt rezultat al studiului este creșterea simpatiei față de oamenii considerați „ieșiți din comun”. Dacă în 2019 doar 32% dintre respondenți arătau simpatie pentru astfel de persoane, procentul a crescut la 46% în 2024.
„Este crucial să prevenim escaladarea discursurilor de ură și să construim un mediu incluziv, bazat pe respect reciproc. Educația și informarea publicului sunt cheia către schimbare”, a concluzionat Leo Zbancă, coordonator de proiect în cadrul GENDERDOC-M.
Anul 2024 rămâne un an de contraste pentru comunitatea LGBT+ din Republica Moldova. Progresul în termeni de vizibilitate și acceptare coexistă cu provocările generate de intoleranță și homofobie. Raportul oferă o bază solidă pentru politici viitoare care să promoveze respectul și egalitatea.


