Rata de promovare a examenului național de bacalaureat în sesiunea 2025 este de 79,17%, potrivit datelor prezentate de Ministerul Educației și Cercetării (MEC). În total, au fost admiși 17.971 de candidați, dintre care: 11.443 din licee, 3.842 din colegii și centre de excelență, 238 din universități, 389 în regim de externat și 2.059 restanțieri din sesiunile anterioare.

„Ca urmare a desfășurării sesiunii de bază și a celei suplimentare din cadrul examenului național de bacalaureat, rata de promovare a absolvenților din licee este de 95,83%. Astfel, din cei 11 443 de liceeni, 10 966 au promovat examenul național de bacalaureat.

Din cei 3 842 de candidați din colegii și centre de excelență admiși la sesiune, 2 389 au promovat examenul, rata de promovare pentru această categorie de candidați fiind de 62,18%. Pentru candidații înscriși din universități, rata de promovare a examenului în sesiunea 2 025 este de 63,44%. Astfel, din cei 238 de candidați, 151 au promovat examenul național de bacalaureat.

Din cei 389 de candidați care s-au înscris în regim de externat, 248 au promovat examenul național de bacalaureat, rata de promovare constituind 63,75%, iar din cei 2 059 de restanțieri înscriși din sesiunile anterioare, 475 de candidați au promovat examenul, ceea ce constituie 23,06%”, transmite MEC.

Pentru absolvenții liceelor teoretice, media generală la examenul național de bacalaureat din 2025 este de 7,37, în creștere față de 7,26, cât a fost în sesiunea din 2024. În sesiunea din 2025 a examenului național de bacalaureat, 7 candidați au fost eliminați, în comparație cu doar 3 în sesiunea precedentă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai multe date cu referire la rezultatele examenului național de bacalaureat, instituția va prezenta în cadrul Raportului privind evaluările naționale 2025, care va fi publicat în toamnă.

#bacalaureat 2025 #elevi #rata de promovare

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.