Războiul cipurilor continuă: Xiaomi alocă 6,9 miliarde de dolari pentru dezvoltare internă

Gigantul chinez din sectorul tehnologiei Xiaomi va investi cel puţin 50 de miliarde de yuani (aproximativ 6,9 miliarde de dolari) în următorii 10 ani pentru a-şi dezvolta propriile cipuri, a anunţat CEO-ul Lei Jun.

Investiţia, care începe din 2025, marchează un nou pas în strategia Chinei de a reduce dependenţa de tehnologia occidentală, în contextul tensiunilor comerciale cu SUA.

Primul rezultat major al acestei iniţiative este Xring O1, un nou cip de tip system-on-chip (SoC) bazat pe tehnologia avansată de 3 nanometri, aceeaşi folosită de Apple pentru A18 Pro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Xring O1 va fi prezentat oficial joi şi va echipa viitoare produse Xiaomi, inclusiv un nou smartphone, o tabletă şi o maşină electrică, potrivit companiei. Până acum, Xiaomi a utilizat în principal cipuri Snapdragon produse de compania americană Qualcomm.

Deşi Xring O1 marchează o revenire ambiţioasă în domeniul SoC, CEO-ul Qualcomm, Cristiano Amon, a declarat că nu se aşteaptă la un impact negativ asupra colaborării cu Xiaomi, subliniind că cipurile Snapdragon vor rămâne în flagship-urile Xiaomi.

Xring O1 este primul SoC Xiaomi după Surge S1, lansat în 2017. După o perioadă de stagnare, compania revine în forţă în domeniul cipurilor, mizând pe integrarea mai profundă între hardware şi software pentru a se diferenţia pe o piaţă extrem de competitivă.

#compania #cipuri #Xiaomi

Directorul general al Termoelectrica, Iurie Razlovan, a declarat că una dintre cele mai mari provocări pentru companie rămâne achiziția gazelor naturale de pe piața liberă, începând cu primăvara anului 2026, când toți agenții economici vor fi obligați să procure resursele energetice în regim concurențial, transmite bani.md.

„Pentru câteva luni putem asigura consumul fără să intrăm în deficit, dar rămâne să vedem ce va fi după. Energocom va rămâne, foarte probabil, un actor important pe piață și cred că ei vor putea obține cele mai bune prețuri. Faptul că ieșim pe piața liberă nu înseamnă că Energocom nu va putea participa – la Bălți, de exemplu, a câștigat o altă companie”, a explicat Razlovan.

Potrivit acestuia, procesul de trading presupune o muncă specifică și există riscul ca anumite achiziții să nu fie recunoscute în tarif, dacă vor fi făcute la prețuri prea mari.

„Am scris colegilor să mergem cu toții cu ochii deschiși, ca să vedem cum facem achizițiile și să evităm prețuri care nu pot fi incluse în tarif”, a subliniat șeful Termoelectrica.

Razlovan a mai recunoscut că problema majoră rămân datoriile istorice ale companiei: 1,3 miliarde de lei către Energocom și 600 de milioane de lei către Moldovagaz.

„Asta trebuie discutat. Am speranța că Energocom va rămâne un actor important, dar doar în condiții de licitații deschise”, a adăugat el.

În opinia sa, un răspuns cert privind modul în care Termoelectrica se va aproviziona după liberalizarea pieței încă nu există.

„Nu pot declara că mâine noi vom ieși pe piață și vom cumpăra gaze la prețuri mici. Sunt multe necunoscute și trebuie să le discutăm cu partenerii”, a conchis directorul.