Responsabilii de la editura „Știința” precizează că manualele se reeditează doar atunci când sunt comise erori didactice, dar în cazul manualului de educație muzicală, în care imnul de stat este în limba rusă, au fost luate în considerare necesitățile elevilor alolingvi de a înțelege textul imnului de stat, a declarat pentru Radio Europa Liberă că acest manual nu va fi reeditat redactorul-șef al editurii, Mircea Ciobanu.

„Manualul nu este ambiția cuiva, el este instrumentul de lucru al copilului. În lege se spune că imnul de stat al Republicii Moldova se interpretează în limba română și sunt enumerate situațiile când acesta se intonează. Lecțiile de muzică nu intră în această listă, așa că nimeni nu atentează la nici o lege”, explică Mircea Ciobanu.

Redactorul-șef al Editurii „Știința” spune că nici curriculumul pentru această disciplină, nici manualele de muzică pentru clasa a V-a, în română și în rusă, nu cer intonarea imnului. Potrivit lui, chiar și copiilor vorbitori de română le este greu la această vârstă să înțeleagă esența versurilor lui Alexei Mateevici, autorul – poeziei „Limba noastră”, care a devenit imnul Republicii Moldova în 1995.

„Poetul de expresie rusă de la Chișinău Dmitri Olcenko a tradus poezia lui Mateevici încă în 1987 și, de atunci și până astăzi, nu am auzit să se repeadă vorbitorii de limbă rusă să o cânte în rusă, profanând imnul, după cum cred unii. Nu se întâmplă nimic îngrozitor la traducerea unei poezii, chiar dacă această poezie a stat la baza imnului”, spune Mircea Ciobanu, care este și scriitor și publicist.

El a spune că, până în acest an, când a fost reeditat manualul respectiv, textul era în română, dar nu exista o sarcină didactică.

„Acum elevului i se propune să audieze imnul pe internet, să intoneze melodia, ascultând pe internet sau uitându-se la notele din manual. Ce ar înțelege un copil de clasa a V-a, dacă textul ar fi în limba română? Dacă e în rusă, copilul ar putea să comenteze, să răspundă la întrebări. Poezia lui Mateevici în școală se predă abia în clasa a VII-a, pentru elevii cu predare în limba română. În școlile cu predare în limba rusă, la lecțiile de limbă română pentru alolingvi, se predă în clasa a XI-a”, a spus redactorul-șef al editurii.

Amintim că, un internaut a semnalat o situație neobișnuită în legătură cu un manual de educație muzicală, 2023, în care imnul Republicii Moldova este tradus din limba română în limba rusă. Ministerul Educației și Cercetării (MEC) s-a autosesizat și a venit vineri, 10 noiembrie curent, cu o reacție pe aceeași rețea socială. În conformitate cu Regulamentul cu privire la selectarea și achiziția manualelor școlare, Ministerul aprobă varianta manualelor în limba română. Traducerea acestora în limba rusă, însă, este responsabilitatea editurilor, a explicat MEC. Totuși, potrivit Legii cu privire la Imnul de Stat al Republicii Moldova, Imnul de Stat este interpretat în limba română.

#imn #manual #rusă

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.