Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

Reacția administrației de la editura unde a fost publicat imnul de stat în limba rusă într-un manual

13 Nov. 2023, 20:42
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Ursu Ana
13 Nov. 2023, 20:42 // Actualitate //  Ursu Ana

Responsabilii de la editura „Știința” precizează că manualele se reeditează doar atunci când sunt comise erori didactice, dar în cazul manualului de educație muzicală, în care imnul de stat este în limba rusă, au fost luate în considerare necesitățile elevilor alolingvi de a înțelege textul imnului de stat, a declarat pentru Radio Europa Liberă că acest manual nu va fi reeditat redactorul-șef al editurii, Mircea Ciobanu.

„Manualul nu este ambiția cuiva, el este instrumentul de lucru al copilului. În lege se spune că imnul de stat al Republicii Moldova se interpretează în limba română și sunt enumerate situațiile când acesta se intonează. Lecțiile de muzică nu intră în această listă, așa că nimeni nu atentează la nici o lege”, explică Mircea Ciobanu.

Redactorul-șef al Editurii „Știința” spune că nici curriculumul pentru această disciplină, nici manualele de muzică pentru clasa a V-a, în română și în rusă, nu cer intonarea imnului. Potrivit lui, chiar și copiilor vorbitori de română le este greu la această vârstă să înțeleagă esența versurilor lui Alexei Mateevici, autorul – poeziei „Limba noastră”, care a devenit imnul Republicii Moldova în 1995.

„Poetul de expresie rusă de la Chișinău Dmitri Olcenko a tradus poezia lui Mateevici încă în 1987 și, de atunci și până astăzi, nu am auzit să se repeadă vorbitorii de limbă rusă să o cânte în rusă, profanând imnul, după cum cred unii. Nu se întâmplă nimic îngrozitor la traducerea unei poezii, chiar dacă această poezie a stat la baza imnului”, spune Mircea Ciobanu, care este și scriitor și publicist.

El a spune că, până în acest an, când a fost reeditat manualul respectiv, textul era în română, dar nu exista o sarcină didactică.

„Acum elevului i se propune să audieze imnul pe internet, să intoneze melodia, ascultând pe internet sau uitându-se la notele din manual. Ce ar înțelege un copil de clasa a V-a, dacă textul ar fi în limba română? Dacă e în rusă, copilul ar putea să comenteze, să răspundă la întrebări. Poezia lui Mateevici în școală se predă abia în clasa a VII-a, pentru elevii cu predare în limba română. În școlile cu predare în limba rusă, la lecțiile de limbă română pentru alolingvi, se predă în clasa a XI-a”, a spus redactorul-șef al editurii.

Amintim că, un internaut a semnalat o situație neobișnuită în legătură cu un manual de educație muzicală, 2023, în care imnul Republicii Moldova este tradus din limba română în limba rusă. Ministerul Educației și Cercetării (MEC) s-a autosesizat și a venit vineri, 10 noiembrie curent, cu o reacție pe aceeași rețea socială.  În conformitate cu Regulamentul cu privire la selectarea și achiziția manualelor școlare, Ministerul aprobă varianta manualelor în limba română. Traducerea acestora în limba rusă, însă, este responsabilitatea editurilor, a explicat MEC. Totuși, potrivit Legii cu privire la Imnul de Stat al Republicii Moldova, Imnul de Stat este interpretat în limba română.

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:45
 // Categoria: Societate // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:45 // Societate //  Ana Panaguța

Doar 49 de surse alternative de apă are Chișinăul în cazul unei eventuale crize care ar putea afecta alimentarea capitalei. Datele au fost confirmate de Primărie, iar situația a fost semnalată de șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8. Acesta susține că mai mulți operatori de apă nu și-au îndeplinit obligațiile legale de a menține surse alternative de alimentare.

Potrivit lui Diaconu, în contextul poluării râului Nistru, autoritățile au verificat capacitatea localităților de a asigura alimentarea cu apă din surse alternative. În urma verificărilor, s-a constatat că mai mulți operatori nu au răspuns nici după solicitări repetate.

„Am constatat, cu regret, că operatorii, inclusiv după trei apeluri pe care le-am făcut, în mare parte nu au răspuns. Sunt operatori care au răspuns imediat, sunt operatori care au răspuns după al doilea apel”, a declarat Sergiu Diaconu.

Acesta a atras atenția asupra situației din Chișinău, unde există aproximativ 49 de surse alternative de apă pentru un oraș cu circa un milion de locuitori.

Șeful Centrului Național de Management al Crizelor a precizat că Guvernul are pregătite planuri de intervenție pentru situații de urgență și că, la nevoie, resursele disponibile vor fi mobilizate pentru asigurarea serviciilor esențiale.

Totuși, Diaconu a subliniat că responsabilitatea primară pentru asigurarea surselor alternative de apă revine operatorilor, care dețin sau gestionează sonde și alte surse de apă subterană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!