Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a venit cu precizări privind procedura de evaluare a integrității procurorului general Alexandru Machidon, în contextul dezbaterilor publice legate de suma de 75.000 de euro declarată de acesta ca provenind dintr-o moștenire de familie.

CSP subliniază că evaluarea externă a integrității este un proces complex, desfășurat în mai multe etape, cu implicarea unei comisii independente și a experților, care presupune verificarea unui volum amplu de documente, date și explicații. Ulterior, instituția examinează concluziile în baza competențelor legale, cu respectarea garanțiilor procedurale.

Consiliul atrage atenția că analiza publică a unor astfel de cazuri trebuie să țină cont de întregul context al procedurii și să evite interpretările fragmentare care ar putea denatura concluziile comisiei.

Potrivit CSP, evaluarea a inclus și aspecte precum situația familială, bunuri moștenite, activitatea economică a membrilor familiei și alte circumstanțe personale relevante, analizate pe parcursul mai multor ani.

Conform raportului de evaluare, explicațiile oferite de Alexandru Machidon au fost verificate din perspectiva coerenței și consistenței, fiind raportate la datele și materialele colectate de comisie.

„Potrivit raportului de evaluare, explicațiile oferite de domnul Alexandru Machidon au fost analizate din perspectiva caracterului lor consecvent, coerent și argumentat, fiind verificate prin raportare la materialele și informațiile acumulate de Comisie. În cazul dat, CSP a adoptat hotărârea în baza raportului și concluziilor Comisiei de evaluare externă, după examinarea tuturor circumstanțelor relevante și a materialelor verificate în cadrul procedurii legale, iar nu în baza unor interpretări sau speculații apărute ulterior în spațiul public”, a menționat instituția.

Alexandru Machidon, numit procuror general în aprilie, a fost audiat de două ori în cadrul procedurii de evaluare a integrității etice și financiare. Unul dintre cazurile examinate a vizat o sumă de 75.000 de euro, despre care acesta a declarat că provine din economiile părinților, păstrate în numerar și ulterior descoperite în beciul familiei.

Potrivit explicațiilor sale, suma ar fi fost împărțită între el și sora sa, angajată la CNA, care ar fi primit 20.000 de euro, în timp ce lui i-ar fi revenit 55.000 de euro. Diferența ar fi fost justificată prin faptul că sora sa deținea deja o locuință achiziționată cu sprijin financiar anterior din partea părinților.

Machidon a declarat că părinții săi își păstrau economiile pe termen lung în numerar, provenite din mai multe surse de venit, inclusiv activități economice și muncă în străinătate.

O parte din bani ar fi fost folosită pentru achiziția unui apartament în Chișinău, cumpărat, potrivit acestuia, cu 34.000 de euro. Comisia de evaluare a constatat însă că valoarea de piață estimată a locuinței era mai mare, de aproximativ 45.000 de euro, ridicând întrebări privind prețul declarat.

Comisia a menționat că, deși au existat dubii privind valoarea reală a tranzacției, nu au fost suficiente probe pentru a demonstra o subevaluare intenționată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandru Machidon #Comisia Vetting #Consiliul Superior al Procurorilor #procuror general

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.