Primarul municipiului Balti, liderul Partidului „Nostru”, Renato Usatîi, îi va ataca pe cei trei deputați PSRM în instanța de judecată, pentru faptul că i-au adus învinuiri și acuzații, care potrivit lui „nu corespund realității”, iar tot ce este indicat în declarația lui de avere și interese personale sunt argumente.

Usatîi a declarat că va solicita de la cei trei deputați, Vladimir Mizdrenco, Alexandr Nesterovschi și Alexandr Usatîi, prin instanța de judecată, un milion de lei, iar banii îi va direcționa spre un proiect social din municipiul Bălți.

Totodată, Renato Usatîi a dat de înțeles că, atunci când se va întâlni cu cei trei deputați PSRM ar urma „să le dea câte o palmă”, pentru faptul că au lansat în spațiul public informații eronate și chiar falsuri referitor la averea sa și activitatea pe care o desfășoară în cadrul Primăriei Bălți.

„Ca bărbat o să am tot dreptul moral să vă lipesc câte o palmă când vă întâlnesc. Presa voastră (afiliată PSRM) o să taie această declarație a mea și o să zică că vă ameninț cu răfuială fizică, însă nu este amenințare, ci un gest bărbătesc”, a spus Usatîi în cadrul unui live pe Facebook.

Amintim că, astăzi, trei deputați PSRM, Vladimir Mizdrenco, Alexandr Nesterovschi și Alexandr Usatîi au depus o adresare la Procuratura Generală și la Autoritatea Națională de Integritate pentru a verifica originea veniturilor primarului municipiului Bălți, Renato Usatîi. Adresarea către autorități s-a datorat faptului că, în declarațiile primarului s-au constatat neconcordanțe semnificative în venitul declarat și averea pe care o deține acesta, precum și ilegalități pe care le admite în administrarea treburilor Primăriei Bălți.

#PSRM #reacție #Renato Usatii

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.