„Sistemul judecătoresc acceptă cu greu această reformă (n. red.: a Justiției”). Așa reacționează noua ministră a Justiției la demisiile masive a judecătorilor.

Declarațiile au fost făcute de Viorica Mihailov-Moraru la consultările pe marginea proiectului de Lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Ministrul spune că instanțele au fost implicate plenar, începând cu anul 2021, „în toate procesele de consultare și elaborare a legislației ce se referă la mecanismul de evaluare”.

Veronica Mihailov-Moraru a făcut apel la continuarea consultărilor și identificarea soluțiilor comune. „Aceste semnale de rezistență și potențiale blocaje nu aduc beneficii nimănui, aceste acțiuni doar sporesc neîncrederea societății în justiție. Trebuie să ne conjugăm eforturile în mod constructiv și să ne gândim la interesul public”, a spus ministra.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mecanismul de evaluare a judecătorilor cuprinde trei etape, conform Ministerului Justiției:

pre-vetting – filtrarea candidaților pentru funcțiile de conducere din cadrul Consiiului Superior al Magistraturii (CSM), Consiliului Superior al Procuraturii (CSP) și pentru membrii colegiilor judiciare și cele ale procuraturii);
vettingul sau evaluarea judecătorilor și a candidaților ce vor dori să devină judecători ai Curții Supreme de Justiție (CSJ);
evaluarea judecătorilor și a procurorilor din funcțiile și instituțiile cheie. Consultările au avut loc în format hibrid, cu prezență fizică și online a reprezentanților din cadrul CSM, CSP, Instanțelor judecătorești de toate nivelurile, Procuraturilor, a societății civile și partenerii de dezvoltare.

Mihailov-Moraru punctează că toate inițiativele promovate de Ministerul Justiției sunt consultate cu Comisia de la Veneția, în vederea aplicării și respectării celor mai bune practici. „Și acest proiect de Lege a fost expediat spre consultare Comisiei de la Veneția și, urmare a propunerilor și ajustărilor pe care le vom efectua, proiectul definitivat va fi expediat repetat spre avizare către Comisie”, a menționat ministra Justiției în cadrul consultărilor.

Recent, mai mulți judecători, inclusiv 16 de la Curtea Supremă de Justiție, au depus cereri de demisie. Urmările demisiei lor s-ar putea simți pe termen lung, o spune Ion Chirtoacă, președintele Asociației Judecătorilor. Juristul preciza că procesele în curs de desfășurare, deoarece dosarele trebuie preluate de alți magistrați.

Cât Guvernul, inclusiv ministra Justiției și premierul Recean spun că magistrații sabotează procesul de reformare, în opinia lui Chirtoacă, procesul nu ar trebui să fie executat de un partid. Conform lui, oamenii care au plecat din domeniul „nu au vrut să participe la jocuri politice”.

#consultări #pre-vetting #reacții la demisii #Veronica Mihailov-Moraru #vetting

Prețul petrolului a continuat marți tendința de scădere începută luni, cotația barilului de țiței Brent coborând sub pragul de 90 de dolari pentru prima dată din august, după ce președintele american Donald Trump a minimalizat necesitatea unor noi acțiuni militare împotriva Iranului „în acest moment”, atenuând astfel temerile privind perturbări de durată ale aprovizionării din Orientul Mijlociu.

Deși o reluare a atacurilor împotriva Iranului este „improbabilă”, Statele Unite rămân „gata să intervină”, a insistat președintele american pentru Truth Social după întâlnirea sa cu prim-ministrul qatarez Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, transmite Agerpres.

„Probabilitatea unei noi escaladări militare a scăzut, dar există în continuare puține dovezi concrete că un acord de pace este semnificativ mai aproape”, spune Arne Lohmann Rasmussen, analist la Global Risk Management.

Totuși, acest lucru este suficient pentru a provoca o scădere considerabilă a prețurilor petrolului, deoarece fluxurile de petrol din Golf, în special prin rutele care ocolesc Strâmtoarea Ormuz, sunt „aproape de nivelurile de dinainte de război”, potrivit analiștilor de la ING.

După ce marți dimineața a coborât până la 89,66 dolari, în jurul orei 09:25 GMT barilul de țiței Brent din Marea Nordului, cu livrare în ianuarie, era cotat la 90,48 dolari, în scădere cu 2,26% față de ultima cotație de luni seara. Echivalentul american, țițeiul West Texas Intermediate, cu livrare în decembrie, a scăzut cu 2,08%, până la 85,04 dolari pe baril.

Prețul țițeiului Brent s-a redus cu aproximativ 22% față de nivelul de 118 dolari per baril, atins pe 30 octombrie, pe măsură ce s-au diminuat îngrijorările că Trump ar putea intensifica atacurile asupra Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA. Cu toate acestea, persistă îngrijorări legate de posibile perturbări ale transportului maritim.

Într-un scenariu în care nu se schimbă nimic, cu tensiuni ocazionale între SUA și Iran, dar fără perturbări semnificative sau prelungite, analiștii ING prognozează un preț mediu de aproximativ 77 de dolari pe baril pentru 2027.