Prim-ministrul Dorin Recean a chemat moldovenii din întreaga lume să revină acasă și să contribuie la dezvoltarea țării, subliniind că Republica Moldova are nevoie de experiența și energia fiecărui cetățean, mai ales pe drumul integrării europene.

Declarația a fost făcută la ediția a XI a Congresului Diasporei, desfășurat la Chișinău, în cadrul panelului „Integrare europeană”, la care a participat alături de președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Premierul i-a îndemnat pe cei din diasporă să se angajeze în instituțiile publice și a menționat că există programe care oferă suport logistic, informațional și financiar pentru revenirea și implicarea lor în administrație, organizații ale societății civile sau afaceri private.

Dorin Recean a subliniat că Republica Moldova trece printr-o perioadă favorabilă investițiilor, indicând domenii precum IT, logistică, energie, industria farmaceutică și electronică, în care Guvernul oferă sprijin pentru antreprenori.

În cadrul discuțiilor cu peste 700 de participanți la congres, au fost abordate și teme precum Planul de Creștere pentru Republica Moldova, agenda de reforme, remunerarea funcționarilor publici, eficiența energetică și combaterea dezinformării.

„Suntem o mare familie, oriunde am locui, munci sau învăța, dar avem nevoie de fiecare dintre voi pentru a transforma potențialul Republicii Moldova în realitate”, a spus șeful Executivului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#congres #diasporă #Dorin Recean

Europa poate dezvolta zboruri spaţiale cu echipaj uman la costuri „rezonabile”, a declarat directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, miercuri, 2 septembrie, cu o săptămână înainte de Summitul Internaţional al Spaţiului de la Paris, unde explorarea europeană se va afla în centrul dezbaterilor în contextul dezangajării Statelor Unite, informează Digi24.

Până în prezent, zborurile cu echipaj uman nu erau o prioritate pentru ESA, care s-a bazat pe Statele Unite pentru a obţine accesul astronauţilor săi în spaţiu, precum şi pentru o parte a ambiţiilor sale care privesc explorarea Lunii, notează Agerpres.

„Dacă ar trebui să adăugăm o capacitate de zboruri cu echipaj uman şi ceva mai multă ambiţie în domeniul activităţilor robotizate”, creşterea bugetului ESA ar fi „foarte moderată”, a precizat Josef Aschbacher în timpul unei întâlniri cu membrii Asociaţiei Jurnaliştilor din sectorul Aerospaţial (AJPAE).

El a refuzat să ofere cifre concrete, dar, potrivit unei prime estimări, efortul financiar suplimentar ar putea fi de circa 10% din bugetul actual al ESA. „Ar fi un cost foarte, foarte rezonabil”, a afirmat directorul general al ESA.

UE participă la programul american Artemis, ce vizează revenirea astronauţilor pe Lună, mai ales prin furnizarea modulului de serviciu al capsulei Orion, care transportă echipajele. UE ar fi trebuit să furnizeze, de asemenea, mai multe elemente pentru Gateway, o mică staţie spaţială ce ar fi trebuit instalată pe o orbită în jurul Lunii pentru a servi ca punct de escală pentru astronauţi şi ca releu pentru misiunile spre suprafaţa lunară.

Însă administraţia americană de la Washington a remaniat în profunzime programul său lunar în 2026, punând capăt proiectului staţiei Gateway în forma sa iniţială şi privilegiind de acum o prezenţă americană direct pe Lună.

Această modificare i-a făcut pe europeni să îşi pună întrebări despre dependenţa lor de Statele Unite şi despre propriul rol în explorarea lunară.

În acest context, statele membre ale ESA au convocat o conferinţă ministerială în decembrie la Roma pentru a discuta despre viitorul explorării spaţiale europene.

„Celelalte două ţări care permit astăzi zboruri spaţiale cu echipaj uman sunt China şi Rusia, ceea ce nu reprezintă o opţiune pentru noi. India pregăteşte, de asemenea, zboruri spaţiale cu echipaje umane, însă Europa nu dispune încă de această capacitate”, a subliniat Josef Aschbacher.

Acesta este „unul dintre subiectele care se vor afla în centrul discuţiilor la summitul spaţial”, dorit de preşedintele francez Emmanuel Macron şi care se va desfăşura la Paris pe 9 şi 10 septembrie.