Foștii procurori și judecători trebuie să susțină examenul de calificare pentru a deveni avocați, chiar dacă au solicitat admiterea în avocatură până la 25 ianuarie 2022, când legea a introdus pentru ei acest examen. Este anunțul făcut de Curtea Supremă de Justiției (CSJ).

Conform noii reglementări, judecătorii și procurorii cu experiență de cel puțin 10 ani care doresc să devină avocați au fost obligați să susțină examenul de calificare în fața Comisiei de licențiere a profesiei de avocat. Până la 25 ianuarie 2022, data intrării în vigoare a legii menționate, judecătorii și procurorii erau admiși în profesia de avocat fără a susține acest examen.

„Instanța supremă a casat hotărârile primei instanței și a celei de apel, a respins acțiunea unui procuror în funcție, prin care se solicita obligarea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat ca procurorul să fie admis în avocatură fără examen.

Curtea a conchis că modificările procedurale se aplică inclusiv și persoanelor care au solicitat admiterea în avocatură până la intrarea în vigoare a Legii 13/2022. Totodată, a explicat conceptul de „speranță legitimă”, reținând, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, că dreptul de a fi admis fără examen, potrivit procedurii vechi, nu reprezintă o „speranță legitimă” de a fi avocat”, menționează CSJ într-un comunicat oficial.

De asemenea, Curtea a detaliat circumstanțele în care instanța de judecată poate obliga autoritatea administrativă să emită actul administrativ solicitat de către reclamant (acțiunea în obligare).

„Simpla constatare a ilegalității refuzului autorității de a emite actul administrativ individual nu este suficient. Este necesară întrunirea cumulativă a trei condiții, și anume: existența unui drept preexistent cert, constatarea întrunirii tuturor condițiilor pentru emiterea actului solicitat, și exitența în lege a dreptului instanței de judecată de a substitui autoritatea administrativă. Ultima condiție este, totuși, aplicabilă doar dacă prin aceasta nu este înlăturat dreptul discreționar al autorității administrative”, conchide CSJ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Hotărârea are o valoare jurisprudențială sporită, fiind adoptată de un complet format din cinci judecători, după audierea părților în ședință publică. În prezent, pe rolul instanțelor judecătorești sunt câteva zeci de cauze similare.

#avocati #CSJ #examen

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.