Fostul primar al municipiului Bălți, liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, este cel de-al treilea candidat înregistrat oficial de Comisia Electorală Centrală (CEC) în cursa prezidențială. Politicianul s-a născut la 4 noiembrie 1978 în orașul Fălești. Acesta a fost căsătorit cu Carolina Tampiza și are trei copii: două fete și un băiat. Cunoaște limba română, rusă și engleza.

Usatîi și-a făcut studiile la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din orașul Bălți la Facultatea de Limbi Străine. Liderul PN a lucrat, între anii 2000-2001, ca supervizor la Aeroportul Internațional Chișinău. Din 2002 până în 2004 a fost inginer superior la combinatul de alimentație a Căii Ferate din Moldova, iar din 2005 și până în prezent este președintele unei firme care activează pe teritoriul Rusiei.

În anul 2014, Usatîi a preluat Partidul Popular Republican și l-a redenumit în Partidul Nostru. Acesta a încercat să participe la alegerile parlamentare din același an, însă formațiunea pe care o conducea a fost exclusă din cursa electorală. Au fost acuzații legate de rapoartele financiare ale partidului. Un an mai târziu, a participat la alegerile locale dimn Bălți. Acesta a câștigat fotoliul de edil cu 72,46% din voturi. Usatîi a câștigat și alegerile locale din 2019, tot la Bălți, obținând al doilea mandat de primar cu peste 60% din voturi.

În cadrul alegerilor prezidențiale din 2020, Renato Usatîi s-a clasat pe locul al treilea. Un an mai târziu, la alegerile parlamentare, Blocul electoral „Renato Usatîi” a obținut doar 4,10% din voturi (pragul electoral fiind de 7%) și a ratat intrarea în Parlament. Politicianul candidează și la alegerile prezidențiale din acest an, invocând că este nevoie de o resetare totală a statului, precum și de o nouă Constituție.

Numele lui Usatîi a fost legat de mai multe scandaluri, inclusiv de atacul raider asupra băncii moldovenești Universalbank. Despre relațiile lui Usatîi cu lumea criminală s-au scris mai multe articole de presă. S-a speculat că acesta ar fi susținut, inclusiv financiar, de oameni din acest mediu. În octombrie 2016, a fost acuzat că ar fi ordonat omorul unui bancher la Londra și că apoi i-ar fi oferit 600.000 de dolari asasinului ca să-și schimbe declarațiile.

Conform declarației de avere și interese personale depusă la CEC, Usatîi a indicat că a ridicat de la partid, în 2023, un salariu de aproape 600.000 de lei. În 2023, politicianul a primit o donație impunătoare de 2.000.000 de euro de la o persoană fizică nerezidentă. Are 18 terenuri, printre care agricole, intravilane și extravilane, dar și șase case de locuit, un apartament, dar și un garaj, unele în Republica Moldova, iar altele în Rusia. La capitolul mașini, Usatîi se laudă cu Mercedes din 2020 achiziționat cu 1.186.200 lei, un Land Rover de 1.886.342 lei, dar și cu un scooter de apă pe care și l-a luat în 2021 cu aproape 450.000 de lei. În colecția sa, Usatîi are și trei ceasuri de lux, compania Breguet, două și le-ar fi cumpărat, iar unul l-a primit drept donație. Valoarea acestora atinge suma de 250.000 de euro. Are conturi în băncile din Moldova și Rusia, dar și cotă parte într-o fundație. Este vorba de „Moldova Noastră”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#Alegeri prezidentiale #candidat #Partidul Nostru #Renato Usatii

Problema Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, distrusă de incendiul din 2020, rămâne una dintre prioritățile Ministerului Culturii, spune Dan Suruceanu. Oficialul a declarat în cadrul emisiunii ”Spațiul Public” de la Radio Moldova că autoritățile analizează mai multe proiecte pentru viitorul instituției, însă deocamdată nu există o decizie finală privind soluția care va fi aplicată.

Potrivit ministrului, identificarea unei soluții pentru Filarmonică este ”imperativă și absolut necesară”, în condițiile în care colectivul instituției activează în prezent într-un spațiu impropriu.

”Noi, zi de zi, suntem într-un fel sau altul într-un proces de lucru și în căutarea soluțiilor pentru această instituție, inclusiv și a soluțiilor financiare”, a declarat Dan Suruceanu.

Ministrul a precizat că există mai multe propuneri de proiect. Una dintre acestea a fost elaborată de specialiști din străinătate și presupune costuri considerabile. În același timp, există și proiecte realizate de arhitecți locali, despre care oficialul spune că respectă rigorile necesare. Subiectul urmează să revină pe agenda Ministerului Culturii după perioada sărbătorilor naționale. Autoritățile intenționează să organizeze și consultări publice înainte de luarea unei decizii.

„Acești artiști trebuie consultați, fiindcă, într-un fel sau altul, ei sunt oamenii care vor exploata acest obiectiv. Respectiv, societatea civilă sunt oamenii care vor viziona acest edificiu”, a explicat ministrul.

Întrebat dacă în toamnă ar putea fi deja stabilită soluția pentru Filarmonică, Suruceanu a spus că își dorește acest lucru, dar nu a prezentat un termen concret: „Eu foarte mult îmi doresc asta, fiindcă real este o problemă pe care noi suntem absolut nevoiți să o soluționăm”.

Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” a fost grav afectată de incendiul izbucnit în septembrie 2020. De atunci, instituția își desfășoară activitatea în condiții provizorii, iar problema reconstrucției sau edificării unui nou sediu nu a fost soluționată definitiv. Prețul estimat pentru reconstrucția completă a Filarmonicii, care re 2500 de metri pătrați, este de peste 50 de milioane de euro, conform estimărilor minimale ale Ministerului Culturii.