Proiectul de renovare a Acropolei, celebra stâncă sacră a Atenei, inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, a reușit să stârnească numeroase controverse, după ce guvernul grec a fost acuzat că a deteriorat monumentul neprețuit.

Obiectul principal al nemulţumirilor îl reprezintă noua pasarelă de beton inaugurată în decembrie 2020, în cadrul unei renovări mai ample, prezentată drept necesară pentru a primi milioane de vizitatori în fiecare an, inclusiv persoane cu mobilitate redusă.

Contestatarii lucrărilor de renovare, finalizate în urmă cu puţin peste un an, susţin că acestea au fost realizate fără luarea de precauţii necesare pentru protejarea emblematicului monument.

Renumitul arhitect Tasos Tanoulas, fost membru al echipei de restaurare a Acropolei, a calificat această nouă rampă drept„ sufocantă” pentru monumentul din secolul al V-lea î.Hr., în timp ce liderul opoziţiei, Alexis Tsipras, a vorbit despre „rele tratamente” suferite de cel mai faimos sit arheologic al Greciei.

În replică, guvernul a răspuns că au fost luate toate măsurile de precauţie necesare şi că aceste critici sunt alimentate de opoziţie. Totodată, autoritățile spun că renovarea a fost necesară deoarece drumurile din jurul Acropolei, concepute în urmă cu 50 de ani şi reamenajate ultima dată în 2012, au provocat sute de accidente în fiecare an.

Peste 3,5 milioane de persoane au vizitat Acropola în 2019, înainte de pandemia de coronavirus.

Ministerul Culturii a anunţat săptămâna aceasta noi dispozitive pe Acropolă pentru vizitatorii cu dizabilităţi, în urma discuţiilor cu principalele asociaţii ale persoanelor cu dizabilităţi.

Panouri în braille vor fi instalate pentru vizitatorii cu deficienţe de vedere, alături de balustrade şi de indicatoare de avertizare pentru pante, pentru cei cu mobilitate redusă.

Renovarea Acropolei, care a costat circa 1,5 miliarde de euro şi include iluminarea nocturnă a monumentului şi instalarea unui lift pentru persoanele cu dizabilităţi, a fost finanţată de Fundaţia privată Onassis.

Lucrările au fost realizate de „experţi de renume mondial”, cu o experienţă de patru decenii, a subliniat ministrul Culturii, Lina Mendoni.

În calitate de semnatară a Convenţiei Patrimoniului Mondial UNESCO, Grecia trebuie să prevină organizaţia „înainte de a lua orice decizie care ar fi dificil de inversat” cu privire la Acropolă, însă potrivit ministrului Culturii, nu există nicio obligaţie de a informa UNESCO cu privire la aceste schimbări „minore” şi „complet reversibile”.

Experţii UNESCO vor participa la o conferinţă internaţională la Atena în toamnă, a adăugat Mendoni.

Pentru autorităţi, renovarea a fost necesară deoarece drumurile din jurul Acropolei, concepute în urmă cu 50 de ani şi reamenajate ultima dată în 2012, au provocat sute de accidente în fiecare an.

#Acropola #controversa #Guvernul grec #renovare

Agricultorii din mai multe raioane urmează să protesteze joi. Membrii asociației „Forța Fermierilor” susțin că așteaptă aprobarea în Parlament a legii privind licențierea cerealelor și îi răspund lui Vasile Tofan, care a declarat la ședința Guvernului că reprezentanții ramurii ar fi amenințat cu blocarea vămilor.

Tehnica agricolă va fi scoasă în stradă de fermieri din Fălești, Leova, Cahul și Criuleni. În același timp, ei amintesc autorităților că au avut și alte revendicări, pe lângă licențierea cerealelor.

„Să nu uităm că agricultorii au avut și alte revendicări. Nu am auzit nimic despre intenția blocării punctelor vamale, mai ales că ele și așa, din păcate, sunt blocate cu rânduri de câțiva kilometri de camioane, lucru, care scumpește semnificativ logistica și se reflectă în micșorarea prețurilor de achiziții pentru producătorii agricoli. Nu excludem că vor avea loc proteste și în alte raioane”, afirmă reprezentanții asociației „Forța Fermierilor”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, membrii asociație notează că „apreciază poziția Guvernului privind prelungirea mecanismului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase, fie și expusă în cel al doisprezecelea ceas”. Aceștia afirmă că importul a 200.000 – 300.000 de tone de cereale și oleaginoase nu vor ajuta producătorii ucraineni, dar vor pune presiune pe agricultorii micro, mici și mijlocii din Moldova.

De asemenea, fermierii menționează că nu există riscul scumpirii produselor alimentare de prima necesitate din cauza licențierii, „întrucăt prețurile interne de achiziționare a grâului, porumbului și floare soarelui s-au micșorat comparativ cu anul trecut”.