Jurnalistul belarus Roman Protasevici, care a fost arestat la Minsk după ce avionul cu care călătorea de la Atena la Vilnius a fost deturnat, a apărut într-un nou interviu difuzat la televiziunea de stat. El a spus că vrea să își îndrepte greșelile, l-a lăudat pe preşedintele Aleksandr Lukaşenko și a plâns.

În interviul difuzat joi seară, Roman Protasevici a mărturisit că a organizat proteste anti-guvernamentale, că vrea să-şi îndrepte greşelile, l-a lăudat pe preşedintele Alexandr Lukaşenko şi a dat asigurări că îl respectă pe acesta. Jurnalistul a afirmat că l-a criticat mult pe preşedintele Lukaşenko, că a încercat să-l îl dea jos de la putere, dar că „a început să înţeleagă că acesta „face ceea ce trebuie” şi că, „cu siguranţă” îl respectă.

El a subliniat că a fost alegerea lui să vorbească pentru postul de televiziune.

La finalul interviului, jurnalistul a izbucnit în plâns şi a spus că speră ca într-o zi să se căsătorească şi să aibă copii.

Reacția familiei lui Roman Protasevici

Familia lui Protasevici spune că interviul a fost realizat „sub ameninţare”.

Tatăl jurnalistului a declarat că l-a durut să urmărească interviul: „Îl cunosc foarte bine pe fiul meu şi cred că nu ar fi spus niciodată astfel de lucruri. L-au bătut şi l-au forţat să spună ce este necesar”.

Militanții pentru drepturile omului și opozanți ai puterii spun că jurnalistul avea pe încheieturi urme vizibile de cătușe și că a fost torturat.

„Este oribil să ne gândim la brutalitatea pe care forțele de securitate din Belarus trebuie să o fi folosit pentru a-l forța pe Roman Protasevici să facă acest interviu filmat”, a spus Kenneth Roth, militant pentru drepturile omului.

Apariţia de joi a fost a treia a lui Protasevici la televiziunea de stat de când a fost reţinut
În prima înregistrare, având pe față urme de contuzii, Roman Protasevici spunea, la o zi de la arestare, că este bine tratat în închisoare și promitea să coopereze cu autoritățile.

În a doua, Roman Protasevici spune că un coleg de serviciu, cu care avea un conflict personal, i-a întins o cursă. În plus, disidentul pare să cheme la schimbarea strategiei opoziției și cere ca pentru moment protestele să înceteze. Cel puțin asta reiese din fragmentele difuzate din interogatoriul său. Sunt imagini din timpul unei discuții cu anchetatorii din Minsk, iar televiziunea de stat ONT a difuzat și imagini din momentul arestării jurnalistului, pe aeroportul din capitala țării.

Jurnalistul în vârstă de 26 de ani a fost editorul canalului opoziţiei Nexta din aplicaţia de mesagerie Telegram până anul trecut. Protasevici a fost trecut pe lista „persoanelor implicate în activităţi teroriste” anul trecut.

În Belarus au izbucnit proteste în masă după ce Lukaşenko a obţinut victoria la alegerile prezidenţiale din 9 august 2020, considerate pe scară largă ca fiind trucate. Protestele au fost înăbușite, iar liderii opoziţiei au fost trimişi în închisoare sau în exil.

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a descris arestarea lui Protasevici drept „un atac împotriva democraţiei”.

Agențiile de spionaj din Rusia și Belarus au anunțat joi că și-au unit forțele pentru a ține piept activităților occidentale „distructive”, demers care intervine după sancțiunile care au fost luate de Uniunea Europeană împotriva regimului de la Minsk, în urma deturnării unui avion în scopul arestării jurnalistului disident Roman Protasevici, aflat la bord.

Guvernele occidentale și-au exprimat indignarea și au descris acțiunea Minskului drept „act de piraterie aeriană” și „terorism de stat”, iar companiilor aeriene din Uniunea Europeană li s-a cerut să evite spațiul aerian al Belarusului. Rusia, în schimb, a fost alături de aliatul său de la Minsk.
<span data-mce-type="bookmark" style="display: inline-block; width: 0px; overflow: hidden; line-height: 0;" class="mce_SELRES_start"></span>

#Alexandr Lukașenko #Roman Protasevici #scandalul din Belarus #Scandalul NEXTA

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.