Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

(VIDEO) Roman Protasevici, într-un INTERVIU pentru televiziunea belarusă de stat: L-a lăudat pe Lukaşenko și a plâns

04 Iun. 2021, 11:53
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
04 Iun. 2021, 11:53 // În Lume //  Realitatea.md

Jurnalistul belarus Roman Protasevici, care a fost arestat la Minsk după ce avionul cu care călătorea de la Atena la Vilnius a fost deturnat, a apărut într-un nou interviu difuzat la televiziunea de stat. El a spus că vrea să își îndrepte greșelile, l-a lăudat pe preşedintele Aleksandr Lukaşenko și a plâns.

În interviul difuzat joi seară, Roman Protasevici a mărturisit că a organizat proteste anti-guvernamentale, că vrea să-şi îndrepte greşelile, l-a lăudat pe preşedintele Alexandr Lukaşenko şi a dat asigurări că îl respectă pe acesta. Jurnalistul a afirmat că l-a criticat mult pe preşedintele Lukaşenko, că a încercat să-l îl dea jos de la putere, dar că „a început să înţeleagă că acesta „face ceea ce trebuie” şi că, „cu siguranţă” îl respectă.

El a subliniat că a fost alegerea lui să vorbească pentru postul de televiziune.

La finalul interviului, jurnalistul a izbucnit în plâns şi a spus că speră ca într-o zi să se căsătorească şi să aibă copii.

Reacția familiei lui Roman Protasevici

Familia lui Protasevici spune că interviul a fost realizat „sub ameninţare”.

Tatăl jurnalistului a declarat că l-a durut să urmărească interviul: „Îl cunosc foarte bine pe fiul meu şi cred că nu ar fi spus niciodată astfel de lucruri. L-au bătut şi l-au forţat să spună ce este necesar”.

Militanții pentru drepturile omului și opozanți ai puterii spun că jurnalistul avea pe încheieturi urme vizibile de cătușe și că a fost torturat.

„Este oribil să ne gândim la brutalitatea pe care forțele de securitate din Belarus trebuie să o fi folosit pentru a-l forța pe Roman Protasevici să facă acest interviu filmat”, a spus Kenneth Roth, militant pentru drepturile omului.

Apariţia de joi a fost a treia a lui Protasevici la televiziunea de stat de când a fost reţinut
În prima înregistrare, având pe față urme de contuzii, Roman Protasevici spunea, la o zi de la arestare, că este bine tratat în închisoare și promitea să coopereze cu autoritățile.

În a doua, Roman Protasevici spune că un coleg de serviciu, cu care avea un conflict personal, i-a întins o cursă. În plus, disidentul pare să cheme la schimbarea strategiei opoziției și cere ca pentru moment protestele să înceteze. Cel puțin asta reiese din fragmentele difuzate din interogatoriul său. Sunt imagini din timpul unei discuții cu anchetatorii din Minsk, iar televiziunea de stat ONT a difuzat și imagini din momentul arestării jurnalistului, pe aeroportul din capitala țării.

Jurnalistul în vârstă de 26 de ani a fost editorul canalului opoziţiei Nexta din aplicaţia de mesagerie Telegram până anul trecut. Protasevici a fost trecut pe lista „persoanelor implicate în activităţi teroriste” anul trecut.

În Belarus au izbucnit proteste în masă după ce Lukaşenko a obţinut victoria la alegerile prezidenţiale din 9 august 2020, considerate pe scară largă ca fiind trucate. Protestele au fost înăbușite, iar liderii opoziţiei au fost trimişi în închisoare sau în exil.

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a descris arestarea lui Protasevici drept „un atac împotriva democraţiei”.

Agențiile de spionaj din Rusia și Belarus au anunțat joi că și-au unit forțele pentru a ține piept activităților occidentale „distructive”, demers care intervine după sancțiunile care au fost luate de Uniunea Europeană împotriva regimului de la Minsk, în urma deturnării unui avion în scopul arestării jurnalistului disident Roman Protasevici, aflat la bord.

Guvernele occidentale și-au exprimat indignarea și au descris acțiunea Minskului drept „act de piraterie aeriană” și „terorism de stat”, iar companiilor aeriene din Uniunea Europeană li s-a cerut să evite spațiul aerian al Belarusului. Rusia, în schimb, a fost alături de aliatul său de la Minsk.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking