Reperele unei noi Strategii de securitate a Republicii Moldova: ce putem face diferit și mai bine?

Mihai Mogîldea,
Buletin lunar APE

Autoritățile Republicii Moldova vor elabora o nouă Strategie de securitate, ce va avea la bază „realitățile geopolitice și capacitățile economice de care dispune țara”. Acest anunț, făcut acum câteva săptămâni de către președintele Parlamentului, Igor Grosu, vine să pregătească terenul pentru un efort comun la nivelul instituțiilor publice, menit să traseze viziunea privind consolidarea și dezvoltarea rezilienței sectorului de securitate din Republica Moldova.

La mai bine de 11 ani de la aprobarea Strategiei securității naționale a Republicii Moldova, necesitatea unui nou cadru strategic pentru sectorul de securitate nu poate fi pusă la îndoială. Riscurile identificate, dar și obiectivele trasate de strategia în vigoare, sunt depășite de schimbările de ordin social, economic, climatic și geopolitic, atât la nivel global, cât și regional.

În ultimele șase luni, aceste schimbări au fost amplificate de repercusiunile directe ale agresiunii militare a FederațieiRuse împotriva Ucrainei, ce au scos în prim-plan mai multe vulnerabilități ce țin de domeniul economic, energetic, infrastructură sau militar.

În acest context, Republica Moldova trebuie să inițieze un proces de reflecții pe marginea redactării unei noi strategiide securitate, care să fie punctul de reper pentru construirea unui sistem fortificat de securitate.

Misiunea autorităților și factorilor politici nu este deloc ușoară și trebuie să se bazeze pe preluarea bunelor practici de concepere a strategiilor naționale anteriore, dar și pe abordarea strategică de dezvoltare a țării în următorii ani.

Totodată, experiența nefastă a strategiilor existente preponderent „pe hârtie”, fără acoperire financiară, resurse umane sau tehnice, trebuie să fie luată în calcul de autorii acestui document. Odată votată de către legislativ, noua strategie poate fundamenta reforma sectorului de securitate și facilita revizuirea cadrului instituțional și de politici pentru toți din arhitectura de securitate a Republicii Moldova.

Lecțiile trecutului și ambiguitatea deliberată

Strategiile elaborate anterior în domeniul de securitate au fost caracterizate de ambiguitate și lipsă de clarviziune pe mai multe dimensiuni. În primul rând, definirea amenințărilor și riscurilor la adresa securității naționale este deficitară și nu oferă o imagine clară asupra actorilor statali și non-statali externi, ce vulnerabilizează securitatea națională a Republicii Moldova.

De exemplu, Strategia de securitate din anul 2011 menționează „prezența militară străină” sau „coerciția externă” drept amenințări la adresa securității naționale, fără a indica expres cine se va face vinovat de instrumentalizarea acestor amenințări. Acest lucru denotă o slabă înțelegere a mizei identificării și caracterizării amenințărilor pentru elaborarea obiectivelor-cheie ale strategiei.

În al doilea rând, documentele strategice elaborate anterior au fost incapabile să adreseze în mod corespunzător problema cadrului instituțional și fortificarea unui „centru unic de control”, menit să supervizeze implementarea strategiei de securitate. Conform aceleiași Strategii din anul 2011, acest rol urma să îi revină Consiliului Suprem de Securitate (CSS), ce urma să fie investit cu „funcții deliberative, de coordonare și de elaborare a politicilor în domeniile de securitate și apărare”. Totuși, la ora actuală, CSS- ul are un cadru limitat de acțiune și este lipsit de anvergura și capacitățile unor organe similare din cadrul țărilor UE și NATO.

În al treilea rând, acoperirea financiară pentru acțiunile menționate în Strategie, cât și încurajarea transparenței privind cheltuirea banilor publici, a fost constant neglijată de către autorități. Din acest motiv, îndeplinirea obiectivelor menționate de către Strategie nu au fost asumate ulterior de către guvernare și a fost îngreunată de lipsa fondurilor suficiente.

Ca și în cazul altor strategii, naționale sau sectoriale, discrepanța semnificativă între rezultatele ce se doresc a fi atinse și alocările bugetare limitate ștribește din importanța prevederilor incluse în document.

Potențiale repere pentru o nouă Strategie de securitate a Republicii Moldova

Redactarea Strategiei trebuie asumată la nivel politic și instituțional de către Consiliul Suprem de Securitate, sub coordonarea Președinției Republicii Moldova. Pe această platformă, alături de reprezentanți ai societății civile și mediului academic, trebuie demarat u proces larg de consultări al conceptului Strategiei și versiunilor draft ale acesteia, menit să asigure un dialog eficient și o comunicare publică bine coordonată.

Noua Strategie de securitate trebuie să reunească principalele angajamente de reformă și consolidare a cooperării cu partenerii externi, asumate de către Republica Moldova după 24 februarie. În mod prioritar, Strategia trebuie să puncteze clar riscurile și amenințările la adresa securității naționale.

Identificarea acestora trebuie să facă obiectul unei evaluări periodice conduse la nivel interinstituțional, care să permită categorizarea naturii acestor riscuri și amenințări, recunoașterea sursei acestora și aplicarea unui mecanism de avertizare timpurie pentru combaterea lor. Acest element ar trebui să fie prioritizat în viitoarea Strategie, inclusiv ca parte a modificărilor de ordin instituțional ce vor fi reflectate în acest document.

Aspectele de fond de fond ale Strategiei trebuie să se plieze pe statutul de țară candidat la UE al Republicii Moldova și oportunităție aduse de inițierea Dialogului Politic și de Securitate la Nivel Înalt al UE și Republicii Moldova. Mai mult decât atât, Strategia trebuie să ia în considerare și să se raporteze la abordările de principiu ale Strategiei Globale a UE, pentru a asigura o mai mare congruență cu Bruxelles-ul la nivel de politici, bune practici și instrumente.

În același timp, Strategia trebuie să sublinieze importanța prioritizării problemelor ce țin de securitatea cibernetică și reziliența spațiului informational. Pe această dimensiune, Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei trebuie să faciliteze ajustarea cadrului legislativ și institutional pentru a crește capacitatea de lucru și eficacitatea instituțiilor de resort (Serviciul de Informații și Securitate, Serviciul Tehnologii Informaționale și Securitate Cibernetică, Agenția de Guvernare Electronică și Consiliul Coordonator al Audiovizualului).

La capitolul alocări financiare, noua Strategie ar putea benefica de o marja mai mare de previzibilitate. În condițiile mobilizării resurselor disponibile în cadrul Facilității Europene pentru Pace a UE, în valoare de 5,7 miliarde EUR pentru perioada 2021 – 2027, Republica Moldova ar putea beneficia de suport pentru implementarea unor acțiuni conexe Strategiei. Experiența ultimelor nouă luni, perioadă în care au fost debursați 47 milioane EUR pentru sectorul de apărare, demonstrează că atragerea sistemică a acestor fonduri poate fi accelerată în următorii ani. Dincolo de aceste aspecte, Strategia trebuie să vină „la pachet” cu un angajament explicit din partea autorităților de a crește bugetele alocate pentru administrarea sectorului de securitate.

În loc de concluzii

Exercițiul elaborării unei noi Strategii de securitate, într-o perioadă de toamnă – iarnă ce se anunță plină de acțiuni publice și evenimente politice, poate fi trenat de potențiale crize sau probleme sectoriale. În condițiile războiului din Ucraina, forțele pro-ruse și proxy ale Moscovei din Republica Moldova vor utiliza abil consultările ce vor inițiate pe baza noi Strategii pentru a muta dezbaterea către o zonă a speculațiilor și dezinformării. Este important ca autoritățile să fie conștiente de aceste riscuri și să pregătească terenul pentru un proces incluziv și reprezentativ de interacțiune cu toate grupurile de interese din societate, capabil să intensifice eforturile de comunicare și informare a populației per ansamblu. În caz contrar, intenția bună și absolut necesară de a elabora acest document ar putea fi denaturată din start.

#securitate nationala #strategie #Republica Moldova

Emmanuel Macron a declarat că loviturile americane împotriva siturilor nucleare iraniene din weekend au încălcat dreptul internațional – chiar dacă Franța împărtășește obiectivul Washingtonului de a împiedica Teheranul să dezvolte arme nucleare.

„Nu există o legalitate în aceste lovituri, chiar dacă Franța susține obiectivul de a împiedica Iranul să obțină bomba nucleară”, a declarat el în timpul unei conferințe de presă alături de premierul norvegian Jonas Gahr Støre la Oslo, scrie politico.eu.

Deși există „o legitimitate în neutralizarea structurilor nucleare ale Iranului”, a declarat președintele francez, Statelor Unite le lipsește „un cadru juridic” pentru a face acest lucru.Donald Trump a anunțat că forțele țării sale au bombardat trei situri nucleare iraniene, alăturându-se Israelului în luarea de măsuri militare împotriva Teheranului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oficialii francezi, între timp, au declarat în repetate rânduri că, în opinia lor, singura modalitate de a ține în frâu permanent ambițiile nucleare ale Iranului este diplomația și au insistat pentru discuții în urma atacurilor israeliene și americane.

Președintele francez și liderii NATO sunt așteptați să discute despre atacurile americane asupra Iranului în timpul summitului NATO din această săptămână din Țările de Jos.

#Iran #Israel #razboi #NATO