Mihai Mogîldea,
Buletin lunar APE

Autoritățile Republicii Moldova vor elabora o nouă Strategie de securitate, ce va avea la bază „realitățile geopolitice și capacitățile economice de care dispune țara”. Acest anunț, făcut acum câteva săptămâni de către președintele Parlamentului, Igor Grosu, vine să pregătească terenul pentru un efort comun la nivelul instituțiilor publice, menit să traseze viziunea privind consolidarea și dezvoltarea rezilienței sectorului de securitate din Republica Moldova.

La mai bine de 11 ani de la aprobarea Strategiei securității naționale a Republicii Moldova, necesitatea unui nou cadru strategic pentru sectorul de securitate nu poate fi pusă la îndoială. Riscurile identificate, dar și obiectivele trasate de strategia în vigoare, sunt depășite de schimbările de ordin social, economic, climatic și geopolitic, atât la nivel global, cât și regional.

În ultimele șase luni, aceste schimbări au fost amplificate de repercusiunile directe ale agresiunii militare a FederațieiRuse împotriva Ucrainei, ce au scos în prim-plan mai multe vulnerabilități ce țin de domeniul economic, energetic, infrastructură sau militar.

În acest context, Republica Moldova trebuie să inițieze un proces de reflecții pe marginea redactării unei noi strategiide securitate, care să fie punctul de reper pentru construirea unui sistem fortificat de securitate.

Misiunea autorităților și factorilor politici nu este deloc ușoară și trebuie să se bazeze pe preluarea bunelor practici de concepere a strategiilor naționale anteriore, dar și pe abordarea strategică de dezvoltare a țării în următorii ani.

Totodată, experiența nefastă a strategiilor existente preponderent „pe hârtie”, fără acoperire financiară, resurse umane sau tehnice, trebuie să fie luată în calcul de autorii acestui document. Odată votată de către legislativ, noua strategie poate fundamenta reforma sectorului de securitate și facilita revizuirea cadrului instituțional și de politici pentru toți din arhitectura de securitate a Republicii Moldova.

Lecțiile trecutului și ambiguitatea deliberată

Strategiile elaborate anterior în domeniul de securitate au fost caracterizate de ambiguitate și lipsă de clarviziune pe mai multe dimensiuni. În primul rând, definirea amenințărilor și riscurilor la adresa securității naționale este deficitară și nu oferă o imagine clară asupra actorilor statali și non-statali externi, ce vulnerabilizează securitatea națională a Republicii Moldova.

De exemplu, Strategia de securitate din anul 2011 menționează „prezența militară străină” sau „coerciția externă” drept amenințări la adresa securității naționale, fără a indica expres cine se va face vinovat de instrumentalizarea acestor amenințări. Acest lucru denotă o slabă înțelegere a mizei identificării și caracterizării amenințărilor pentru elaborarea obiectivelor-cheie ale strategiei.

În al doilea rând, documentele strategice elaborate anterior au fost incapabile să adreseze în mod corespunzător problema cadrului instituțional și fortificarea unui „centru unic de control”, menit să supervizeze implementarea strategiei de securitate. Conform aceleiași Strategii din anul 2011, acest rol urma să îi revină Consiliului Suprem de Securitate (CSS), ce urma să fie investit cu „funcții deliberative, de coordonare și de elaborare a politicilor în domeniile de securitate și apărare”. Totuși, la ora actuală, CSS- ul are un cadru limitat de acțiune și este lipsit de anvergura și capacitățile unor organe similare din cadrul țărilor UE și NATO.

În al treilea rând, acoperirea financiară pentru acțiunile menționate în Strategie, cât și încurajarea transparenței privind cheltuirea banilor publici, a fost constant neglijată de către autorități. Din acest motiv, îndeplinirea obiectivelor menționate de către Strategie nu au fost asumate ulterior de către guvernare și a fost îngreunată de lipsa fondurilor suficiente.

Ca și în cazul altor strategii, naționale sau sectoriale, discrepanța semnificativă între rezultatele ce se doresc a fi atinse și alocările bugetare limitate ștribește din importanța prevederilor incluse în document.

Potențiale repere pentru o nouă Strategie de securitate a Republicii Moldova

Redactarea Strategiei trebuie asumată la nivel politic și instituțional de către Consiliul Suprem de Securitate, sub coordonarea Președinției Republicii Moldova. Pe această platformă, alături de reprezentanți ai societății civile și mediului academic, trebuie demarat u proces larg de consultări al conceptului Strategiei și versiunilor draft ale acesteia, menit să asigure un dialog eficient și o comunicare publică bine coordonată.

Noua Strategie de securitate trebuie să reunească principalele angajamente de reformă și consolidare a cooperării cu partenerii externi, asumate de către Republica Moldova după 24 februarie. În mod prioritar, Strategia trebuie să puncteze clar riscurile și amenințările la adresa securității naționale.

Identificarea acestora trebuie să facă obiectul unei evaluări periodice conduse la nivel interinstituțional, care să permită categorizarea naturii acestor riscuri și amenințări, recunoașterea sursei acestora și aplicarea unui mecanism de avertizare timpurie pentru combaterea lor. Acest element ar trebui să fie prioritizat în viitoarea Strategie, inclusiv ca parte a modificărilor de ordin instituțional ce vor fi reflectate în acest document.

Aspectele de fond de fond ale Strategiei trebuie să se plieze pe statutul de țară candidat la UE al Republicii Moldova și oportunităție aduse de inițierea Dialogului Politic și de Securitate la Nivel Înalt al UE și Republicii Moldova. Mai mult decât atât, Strategia trebuie să ia în considerare și să se raporteze la abordările de principiu ale Strategiei Globale a UE, pentru a asigura o mai mare congruență cu Bruxelles-ul la nivel de politici, bune practici și instrumente.

În același timp, Strategia trebuie să sublinieze importanța prioritizării problemelor ce țin de securitatea cibernetică și reziliența spațiului informational. Pe această dimensiune, Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei trebuie să faciliteze ajustarea cadrului legislativ și institutional pentru a crește capacitatea de lucru și eficacitatea instituțiilor de resort (Serviciul de Informații și Securitate, Serviciul Tehnologii Informaționale și Securitate Cibernetică, Agenția de Guvernare Electronică și Consiliul Coordonator al Audiovizualului).

La capitolul alocări financiare, noua Strategie ar putea benefica de o marja mai mare de previzibilitate. În condițiile mobilizării resurselor disponibile în cadrul Facilității Europene pentru Pace a UE, în valoare de 5,7 miliarde EUR pentru perioada 2021 – 2027, Republica Moldova ar putea beneficia de suport pentru implementarea unor acțiuni conexe Strategiei. Experiența ultimelor nouă luni, perioadă în care au fost debursați 47 milioane EUR pentru sectorul de apărare, demonstrează că atragerea sistemică a acestor fonduri poate fi accelerată în următorii ani. Dincolo de aceste aspecte, Strategia trebuie să vină „la pachet” cu un angajament explicit din partea autorităților de a crește bugetele alocate pentru administrarea sectorului de securitate.

În loc de concluzii

Exercițiul elaborării unei noi Strategii de securitate, într-o perioadă de toamnă – iarnă ce se anunță plină de acțiuni publice și evenimente politice, poate fi trenat de potențiale crize sau probleme sectoriale. În condițiile războiului din Ucraina, forțele pro-ruse și proxy ale Moscovei din Republica Moldova vor utiliza abil consultările ce vor inițiate pe baza noi Strategii pentru a muta dezbaterea către o zonă a speculațiilor și dezinformării. Este important ca autoritățile să fie conștiente de aceste riscuri și să pregătească terenul pentru un proces incluziv și reprezentativ de interacțiune cu toate grupurile de interese din societate, capabil să intensifice eforturile de comunicare și informare a populației per ansamblu. În caz contrar, intenția bună și absolut necesară de a elabora acest document ar putea fi denaturată din start.

#Republica Moldova #securitate nationala #strategie

O ambarcațiune turistică la bordul căreia se aflau 115 persoane a luat foc joi, 13 august, în apropiere de Fethiye, în provincia Muğla, una dintre cele mai populare regiuni turistice din sud-vestul Turciei. Flăcările s-au extins rapid, iar pasagerii, inclusiv copii, au fost nevoiți să-și pună vestele de salvare și să sară în mare, scrie adevărul.ro.

Incendiul a izbucnit în timp ce vasul efectua o excursie turistică în zona golfului Katrancı, în apropiere de Fethiye.

În momentul în care flăcările au început să cuprindă ambarcațiunea, oamenii aflați la bord au intrat în panică și au sărit în apă, purtând veste de salvare, scrie turkiyetoday.

După ce autoritățile au primit un apel de urgență, echipajele Gărzii de Coastă din Turcia au intervenit rapid. La fața locului au fost trimise și echipe medicale, iar mai multe ambarcațiuni din apropiere s-au alăturat operațiunii de salvare.

Potrivit informațiilor disponibile până în prezent, 107 dintre cele 115 persoane aflate la bord au fost evacuate și aduse în siguranță la mal. Operațiunile de salvare au continuat pentru recuperarea celorlalți pasageri.

Persoanele ajunse pe uscat au fost preluate de echipele medicale și sunt supuse unor evaluări pentru a se stabili dacă au suferit răni sau au avut nevoie de îngrijiri în urma incidentului.

Nu au fost raportate, până la acest moment, decese.

Ambarcațiunea a fost grav avariată și a început să se scufunde

Incendiul a provocat pagube importante vasului. Flăcările au cuprins o mare parte a ambarcațiunii, iar aceasta a fost grav avariată. Ulterior, vasul a început să se scufunde.

Imagini difuzate de presa turcă arată ambarcațiunea cuprinsă de flăcări și afectată grav de incendiu.

Vasul efectua ceea ce în Turcia este cunoscut drept un „blue tour”, o excursie de agrement cu ambarcațiunea de-a lungul golfurilor și zonelor de coastă. Zona Fethiye este o destinație turistică foarte populară, inclusiv în rândul turiștilor britanici.

11 persoane au ajuns la spital

Potrivit informațiilor furnizate de autoritățile maritime turce, 11 persoane au fost transportate la spital după ce au inhalat fum.

Autoritățile nu au precizat dacă printre cele 11 persoane se aflau și copii.

Ambarcațiunea, cunoscută drept „Toys Boat”, era destinată familiilor și oferea pasagerilor mese, jocuri și activități de divertisment pentru copii. Operatorul vasului susține că excursiile sunt concepute pentru a le oferi celor mici o experiență de vacanță.

Într-un mesaj publicat pe Facebook după incident, operatorul a transmis că pasagerii și membrii echipajului sunt în siguranță.

Deocamdată, cauza incendiului nu este cunoscută. Autoritățile turce au deschis o anchetă pentru a stabili în ce condiții a izbucnit focul și de ce flăcările s-au extins atât de rapid.

Operațiunea de salvare și evaluarea pasagerilor au început imediat după primirea apelului de urgență, iar autoritățile continuă să verifice situația tuturor persoanelor aflate la bord în momentul izbucnirii incendiului.