Rusia l-a criticat duminică, 19 februarie curent, pe preşedintele Franței pentru declaraţia sa recentă, conform căreia, doreşte înfrângerea Rusiei în războiul din Ucraina. Kremlinul îl acuză pe Emmanual Macron de diplomaţie duplicitară faţă de Kremlin şi spune că Moscova încă îşi aminteşte de soarta lui Napoleon Bonaparte.

„Despre «niciodată»: Franţa nu a început cu Macron şi rămăşiţele lui Napoleon, onorate la nivel de stat, se odihnesc în centrul Parisului. Franţa ar trebui să înţeleagă”, a afirmat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. „În general, Macron este nepreţuit”, a spus reprezentanta diplomaţiei ruse, care a adăugat însă că remarcile şefului statului francez arată că Occidentul este implicat în discuţii despre schimbarea de regim din Rusia.

Emmanuel Macron a declarat că doreşte înfrângerea Rusiei în războiul din Ucraina, avertizându-i în acelaşi timp pe cei care vor „mai presus de toate să zdrobească Rusia” că aceasta nu va fi niciodată poziţia Parisului.

„Doresc înfrângerea Rusiei în Ucraina şi vreau ca Ucraina să îşi poată apăra poziţia, dar sunt convins că până la urmă nu se va încheia pe cale militară”, a spus şeful statului francez într-un interviu acordat publicaţiilor Le Journal du Dimanche, Le Figaro şi France Inter, care a fost publicat sâmbătă seara. „Nu cred, ca unii, că Rusia ar trebui să fie total învinsă, atacată pe teritoriul său. Aceşti observatori doresc mai presus de toate să zdrobească Rusia. Aceasta nu a fost şi nu va fi niciodată poziţia Franţei”, a adăugat el.

În interviul acordat vineri seară în avionul care îl aducea înapoi în ţară după ce participase la Conferinţa de securitate de la Munchen, preşedintele francez şi-a reafirmat dorinţa de a promova un rezultat negociat al conflictului din Ucraina. El estimase la Munchen că Rusia ar urma să eşueze în Ucraina, dar unii observatori i-au reproşat că nu a mers atât de departe încât să evoce o înfrângere necesară a Moscovei.

Macron afirmă că pacea în Ucraina nu poate exista până când Rusia nu va fi învinsă: “Ora dialogului nu a venit încă”

#Emmanuel Macron #Franta #Maria Zaharova #Rusia

Republica Moldova riscă să se confrunte cu un nou val de scumpiri, care nu se va limita la gaze naturale, electricitate sau încălzire, ci s-ar putea extinde treptat asupra întregii economii. Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că inflația energetică poate declanșa un efect în lanț, prin majorarea salariilor, creșterea costurilor de producție și, în cele din urmă, scumpirea altor bunuri și servicii.

Potrivit economistului, inflația din acest an s-ar putea apropia de 9% sau chiar depăși acest prag. Deși o asemenea rată poate părea relativ moderată în comparație cu episoadele anterioare de scumpiri, impactul asupra populației ar putea fi mult mai dur decât sugerează media statistică.â

„Inflația în acest an se va apropia de coridorul de 7–9%, mai degrabă spre 9%, poate chiar și mai mult. Aparent, nu este o inflație foarte mare. Noi ne-am deprins și cu 30% și parcă am spune că 9% nu e mult”, a explicat Ioniță în cadrul emisiunii Puterea a patra de la N4, transmite bani.md.

Economistul atrage atenția că actualul episod inflaționist este diferit de cele precedente. Dacă anterior prețurile creșteau concomitent în mai multe sectoare, acum presiunea ar fi concentrată în special asupra resurselor energetice, exact în perioada rece a anului, când gospodăriile sunt nevoite să consume mai mult gaz și agent termic.

„Tot ce ne duce nouă prețurile în sus este segmentul energetic. Produsele petroliere, apoi gazul, agentul termic. Sunt cele care exact în perioada rece a anului lovesc cel mai mult în cetățean”, a declarat economistul.

Potrivit lui, datele oficiale cu privire la inflație reflectă o medie a evoluției prețurilor, însă aceasta nu surprinde întotdeauna presiunea reală asupra familiilor, mai ales când scumpirile sunt concentrate în cheltuieli esențiale.

„Biroul de Statistică vă spune că inflația nu este mare, pentru că Biroul calculează media. Dar ea vine concentrată în perioada rece și pe o dimensiune foarte îngustă, resursele energetice”, a explicat Ioniță.

Cel mai mare pericol, în opinia economistului, apare însă ulterior, când efectele scumpirilor energetice încep să se răspândească în alte domenii. El numește acest fenomen „ecoul inflației”.

Mecanismul pornește de la presiunea facturilor asupra angajaților. Atunci când oamenii plătesc mai mult pentru încălzire, gaze și electricitate, aceștia solicită majorări salariale pentru a-și menține puterea de cumpărare. Companiile care acceptă aceste cereri suportă costuri suplimentare, pe care pot încerca să le recupereze prin majorarea prețurilor.

„Agenții economici vor fi nevoiți să majoreze prețurile la produse care nu au nicio treabă cu resursele energetice. Dumneavoastră veți cere majorări de salariu din simplul motiv că aveți facturi mari la energie. Agenții economici vor fi nevoiți să mărească salariile, iar majorarea salariilor înseamnă creșterea costurilor de producție și, respectiv, majorarea prețurilor”, a explicat Ioniță.

Acesta susține că efectele s-ar putea resimți inclusiv în domenii în care energia nu reprezintă o componentă majoră a cheltuielilor, cum ar fi serviciile culturale sau alte activități bazate în principal pe munca angajaților.

În același timp, presiunea asupra salariilor este amplificată de migrația forței de muncă. Ioniță afirmă că întreprinderile moldovenești sunt nevoite să concureze cu angajatorii europeni pentru a-și păstra personalul, în condițiile în care plecarea la muncă peste hotare a devenit mult mai accesibilă.

Economistul consideră că această combinație dintre facturi energetice ridicate, cereri de majorare a salariilor și productivitate redusă riscă să slăbească și mai mult competitivitatea companiilor moldovenești.

O altă problemă semnalată de Ioniță este prețul de achiziție al gazelor naturale. Acesta susține că Republica Moldova cumpără gaze la un preț mediu cu aproximativ 30% mai mare decât cel european, ceea ce ar amplifica presiunea asupra costurilor suportate de economie. Afirmația necesită însă compararea prețurilor pentru aceleași perioade și în condiții contractuale similare.

În aceste condiții, economistul avertizează că impactul inflației nu trebuie evaluat exclusiv prin rata generală anunțată de autorități. Chiar și o inflație situată în jurul a 9% ar putea fi resimțită mult mai puternic de gospodăriile care alocă o parte importantă din venituri pentru energie și încălzire.

Datele oficiale susțin existența unor presiuni energetice asupra inflației. Potrivit Biroului Național de Statistică, în septembrie 2026 rata anuală a inflației a ajuns la 8,6%, în timp ce prețurile au crescut cu 6,6% față de decembrie 2025.

În comparație cu septembrie 2025, motorina s-a scumpit cu 76,4%, benzina cu 42,3%, energia electrică cu 23,7%, iar gazele naturale cu 21,3%. În schimb, tarifele pentru energia termică erau cu 17% mai mici decât în aceeași perioadă a anului precedent.