Republica Moldova achită anual aproape 1 milion de euro pentru procesele pierdute la CEDO

Pe parcursul anului 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a înregistrat 1.150 de cereri împotriva Republicii Moldova, potrivit raportului prezentat de instanța europeană. Cele mai des încălcate sunt drepturile la un proces echitabil și la protecția proprietății. Experții susțin, potrivit postului public de radio, că Republica Moldova stagnează la capitolul respectării drepturilor omului.

Conform raportului, la 31 decembrie 2023, așteptau să fie examinate 1.150 de cereri împotriva Republicii Moldova. În total, la CEDO au fost depuse anul trecut 68 450 din cele 46 de state semnatare ale Convenției. Astfel, țara noastră s-a situat pe locul 10, urcând două poziții după numărul de cereri depuse, comparativ cu anul precedent.Din cele 24 de hotărâri pronunțate anul trecut de Înalta Curte, majoritatea vizează încălcarea dreptului la un proces echitabil, respectarea vieții private și de familie, urmată de protecția proprietății și dreptul la libertate și siguranță.

Datele raportului relevă că Republica Moldova stagnează la capitolul respectării drepturilor omului a afirmat pentru Radio Moldova, avocatul de la Asociația juriștii pentru Drepturile Omului, Vitalie Zamă.

„În general numărul de cereri este mare dacă raportăm la numărul de locuitori. Rămân la ordinea zilei spre examinare chestiuni ce vizează siguranța și libertatea persoanei, adică se are în vedere aresturi nemotivate și neargumentate, dreptul la un proces echitabil, dreptul la viața privată și de familie și libertatea de exprimare. Aceste date demonstrează faptul că Republica Moldova stagnează la capitolul respectării drepturilor omului. Deciziile CEDO au fost luate pe hotărâri de judecată emise nu doar în 2022-2023, ci și anterior”, a precizat expertul.

Analiza pe articole a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în cauzele moldovenești în anul 2023 relevă încălcarea următoarelor articole de către Republica Moldova:

Articolul 3 – Condiții inumane, tratament inuman și degradant/investigații defectuoase (4 cauze);

Articolul 5 – Dreptul la libertate și la siguranță (5 cauze);

Articolul 6 – Dreptul la un proces echitabil (14 cauze);

Articolul 8 – Dreptul la respectarea vieții private și de familie (6 cauze);

Articolul 10 – Dreptul la libertatea de exprimare (1 cauză);

Articolul 13 – Dreptul la un recurs efectiv (2 cauze)

Articolul 14 – Interzicerea discriminării (1 cauză);

Articolul 1 din Protocolul nr. 1 din Convenție – Protecția proprietății (6 cauze).

Din septembrie 1997, de când țara noastră a aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, până la 31 decembrie 2023, Curtea a pronunțat 599 de hotărâri împotriva Republicii Moldova, pentru care au fost achitate prejudicii în sumă de aproximativ 20 de milioane de Euro.

Potrivit raportului, după numărul de hotărâri și al încălcărilor constatate, țara noastră devansează state ca Germania, Spania, Norvegia, Olanda și Portugalia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CEDO #Republica Moldova

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.