În săptămâna 15 – 19 ianuarie 2024, Comisia Vetting a audiat opt candidați la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justițe (CSJ) din cei 20 transmiși până în prezent Comisiei de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Audierile s-au desfășurat în contextul evaluării integrității financiare și etice a candidaților și în temeiul prevederilor Legii 65/2023, normelor subordonate legii și altor acte normative. Printre cei audiați sunt doi judecători din instanțe de diferit nivel: Aurelia Cazacliu și Andrian Ciobanu, avocații Ion Buruiană, Aliona Ciocanu, Irina Iacub și Mihail Lvovschi, procurorul Ion Tețcu și membra Consiliului Superior al Procurorilor, Svetlana Balmuș.

Pe parcursul audierilor, membrii Comisiei au adresat subiecților întrebări pentru a clarifica acele aspecte legate de dubiile de integritate care nu au putut fi clarificate pe parcursul comunicării scrise, în rundele de întrebări-răspunsuri. Printrele subiectele de integritate financiară abordate au fost diferența dintre avere, cheltuieli și venituri (averea inexplicabilă), sursa donațiilor, economiile în numerar, tranzacțiile suspecte, împrumuturile, cheltuielile asociate studiilor copiilor, precum și aspectele de integritate etică, conflictele de interese și comportamentele sau actele arbitrare contrare legii, sancționate de CEDO. La finalul fiecărei audieri, candidații au avut oportunitatea să facă declarații, dacă au considerat necesar. Audierile s-au desfășurat în limba română, cu traducere concomitentă în limba engleză pentru a asigura accesul la informații pentru toți cei interesați. Audierile au fost înregistrate prin mijloace audio și video, iar înregistrările au fost publicate pe pagina web a Comisiei Vetting www.vettingmd.eu și pe canalul de Youtube Comisia Vetting | Vetting Commission – YouTube.

După audieri, Comisia urmează să întocmească un raport care va cuprinde faptele relevante, motivele și propunerea privind promovarea sau nepromovarea evaluării de către candidat. Raportul va fi expediat subiectului evaluării și Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care va avea la dispoziție 30 de zile, din momentul recepționării raportului Comisiei, pentru a emite o hotărâre motivată.

Reamintim că în contextul vetting-ului Curții Supreme de Justiție (CSJ), Comisia Vetting desfășoară evaluarea a trei judecători CSJ în funcție și a 20 de candidați la funcția de judecător CSJ. Până în prezent au fost audiați zece candidați și o judecătoare CSJ, alți doi judecători CSJ și 10 candidați CSJ vor fi audiați în următoarea rundă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#candidati #Comisia Vetting #CSJ

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot