De ce noul CSP își dorește „o scurtătură” spre Curtea Constituțională?

Noul Consiliu Superior al Procurorilor (CSP) pregătește demersurile de rigoare pentru a obține dreptul de a se adresa direct, în caz de necesitate, Curții Constituționale (CC). Din sistemul de procuratură, acest drept îl are procurorul general. În podcastul Europei Libere „În esență…”, noul președinte al CSP, Dumitru Obadă, spune că membrii instituției deja discută „cum va arăta proiectul de lege” și că nu ar trebui să existe „impedimente” în aplicarea inițiativei, deoarece „este o propunere rezonabilă.”

ULTIMA ORĂ Dumitru Obadă, ales președinte la Consiliul Superior al Procurorilor

Atribuirea dreptului de a sesiza CC, spune Dumitru Obadă, ar simplifica și ar favoriza consolidarea sistemului organelor de procuratură, în situația în care membrii CSP vor avea nevoie să verifice constituționalitatea unor aspecte.

„În virtutea poziției constituționale care o are CSP, fiind expres reglementat în Constituție acest organism colegial, este rezonabilă acordarea posibilității de a se adresa Înaltei Curți, fără a avea intermedierea asta [prin procurorul general], explică Dumitru Obadă.

Potrivit lui, acest drept va consolida „mecanismele și instrumentele” de fortificare a capacităților sistemului de procuratură.

Harta procuraturilor ar putea fi recroită

Între altele, Dumitru Obadă a mai spus în podcast că „poate ar fi rezonabil” să se procedeze la recroirea hărții procuraturilor, în funcție de cum va arăta viitoarea hartă judiciară, în condițiile în care procuraturile activează pe lângă instanțele de judecată.

Noul șef al CSP precizează că e nevoie de optimizarea administrativă și financiară a procuraturilor.

Dumitru Obadă spune că noii membri ai CSP vor să meargă și în raioane pentru a vedea „situația reală din procuraturile teritoriale”, chiar dacă „managerul procuraturilor este procurorul general.”

„Sunt procuraturi în care activează două persoane, deși, potrivit organigramelor, ar trebuie să fie șapte-opt persoane. Și iată două persoane își asumă greul muncii, care ar trebui, conform legii, să fie realizat de șapte-nouă procurori”, a menționat Dumitru Obadă.

Sistemul procuraturii din R. Moldova, gestionat de Procuratura Generală, este format din două procuraturi specializate, din procuraturi raionale, trei procuraturi de circumscripție – Bălți, Cahul și Chișinău; procuratura autonomiei găgăuze și trei procuraturi municipale – Bălți, Bender și Chișinău.

Studiile arată că numărul procurorilor din R. Moldova la 100.000 de locuitori e de 24,3 – de două ori mai mult decât media țărilor Consiliului Europei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Dumitru Obadă #CSP #Curtea Constitutionala

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.