Noul Consiliu Superior al Procurorilor (CSP) pregătește demersurile de rigoare pentru a obține dreptul de a se adresa direct, în caz de necesitate, Curții Constituționale (CC). Din sistemul de procuratură, acest drept îl are procurorul general. În podcastul Europei Libere „În esență…”, noul președinte al CSP, Dumitru Obadă, spune că membrii instituției deja discută „cum va arăta proiectul de lege” și că nu ar trebui să existe „impedimente” în aplicarea inițiativei, deoarece „este o propunere rezonabilă.”

ULTIMA ORĂ Dumitru Obadă, ales președinte la Consiliul Superior al Procurorilor

Atribuirea dreptului de a sesiza CC, spune Dumitru Obadă, ar simplifica și ar favoriza consolidarea sistemului organelor de procuratură, în situația în care membrii CSP vor avea nevoie să verifice constituționalitatea unor aspecte.

„În virtutea poziției constituționale care o are CSP, fiind expres reglementat în Constituție acest organism colegial, este rezonabilă acordarea posibilității de a se adresa Înaltei Curți, fără a avea intermedierea asta [prin procurorul general], explică Dumitru Obadă.

Potrivit lui, acest drept va consolida „mecanismele și instrumentele” de fortificare a capacităților sistemului de procuratură.

Harta procuraturilor ar putea fi recroită

Între altele, Dumitru Obadă a mai spus în podcast că „poate ar fi rezonabil” să se procedeze la recroirea hărții procuraturilor, în funcție de cum va arăta viitoarea hartă judiciară, în condițiile în care procuraturile activează pe lângă instanțele de judecată.

Noul șef al CSP precizează că e nevoie de optimizarea administrativă și financiară a procuraturilor.

Dumitru Obadă spune că noii membri ai CSP vor să meargă și în raioane pentru a vedea „situația reală din procuraturile teritoriale”, chiar dacă „managerul procuraturilor este procurorul general.”

„Sunt procuraturi în care activează două persoane, deși, potrivit organigramelor, ar trebuie să fie șapte-opt persoane. Și iată două persoane își asumă greul muncii, care ar trebui, conform legii, să fie realizat de șapte-nouă procurori”, a menționat Dumitru Obadă.

Sistemul procuraturii din R. Moldova, gestionat de Procuratura Generală, este format din două procuraturi specializate, din procuraturi raionale, trei procuraturi de circumscripție – Bălți, Cahul și Chișinău; procuratura autonomiei găgăuze și trei procuraturi municipale – Bălți, Bender și Chișinău.

Studiile arată că numărul procurorilor din R. Moldova la 100.000 de locuitori e de 24,3 – de două ori mai mult decât media țărilor Consiliului Europei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#CSP #Curtea Constitutionala #Dumitru Obadă

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.