Slovacia respinge admiterea Ucrainei în NATO, a declarat sâmbătă, 20 ianuarie curent, premierul Robert Fico la postul public de radio RTVS.

Premierul slovac a spus că urmează să se deplaseze miercuri în Ucraina, în oraşul de graniţă Ujhorod, pentru discuţii cu omologul său, Denîs Şmîhal. Deşi unul dintre motivele vizitei este acela de a prezenta un pachet suplimentar de ajutor pentru Ucraina, Robert Fico va clarifica, de asemenea, poziţiile slovace care diferă de dorinţele Ucrainei, a spus premierul.

„Îi voi spune că vom bloca şi vom exprima veto-ul nostru pentru aderarea Ucrainei la NATO pentru că nu ar fi altceva decât baza unui Al Treilea Război Mondial”, a spus Fico.

Slovacia a fost mult timp unul dintre cei mai fermi susţinători ai Ucrainei

Slovacia, care este membră a NATO din 2004, a fost mult timp unul dintre cei mai fermi susţinători ai Ucrainei în campania sa defensivă împotriva invaziei ruse pe scară largă lansată în februarie 2022.

Cu toate acestea, după ce guvernul naţionalist de stânga al premierului Fico a preluat conducerea în octombrie anul trecut, Slovacia a decis să nu mai aprovizioneze Kievul cu arme, deşi Bratislava continuă să trimită sisteme de deminare şi generatoare diesel în cazul atacurilor ruseşti asupra centralelor electrice.

Premierul Robert Fico a declarat sâmbătă că Slovacia este favorabilă aderării Ucrainei la Uniunea Europeană atât timp cât ţara îndeplineşte aceleaşi condiţii ca restul candidaţilor.

Premierul slovac, criticat de oponenţii săi ca fiind „pro-rus”, a subliniat încă o dată că ţara sa nu va mai furniza Ucrainei arme din stocurile sale armate, dar va continua să permită vânzarea de arme de către companiile de apărare slovace.

Şeful guvernului slovac a precizat că nu va avea loc nicio conferinţă de presă comună după întâlnirea cu omologul ucrainean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#NATO #Robert Fico #Rusia #Slovacia #Ucraina

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.