„Republica Moldova în raport cu Carta Socială Europeană: acceptarea prevederilor adiționale ale Cartei Sociale Europene în domeniul drepturilor sociale și economice”, este genericul unei mese rotunde, desfășurată la Chișinău, joi, 28 martie curent. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS), în colaborare cu Oficiul Consiliului Europei de la Chișinău.

„Scopul evenimentului a fost de a consolida cunoștințele autorităților naționale cu privire la sistemul Cartei Sociale Europene, activitatea Comitetului European al Drepturilor Sociale și de oferi o platformă pentru punerea în discuție la nivel național a oportunității ratificării unor prevederi suplimentare ale cartei în materie de drepturi sociale și economice.

Masa rotundă a fost condusă de Tatiana Puiu, vicepreședintă a Comitetului European al Drepturilor Sociale, consultantă a Consiliului Europei și s-a referitor la sistemul de tratate al Cartei și al Comitetului European al Drepturilor Sociale, rapoartele naționale prezentate, modalitatea de emitere a concluziilor de conformitate și non-conformitate și la procesul de acceptare a prevederilor adiționale ale Cartei Sociale Europene.

La eveniment au participat reprezentanții instituțiilor naționale implicate în procesul de raportare asupra prevederilor Cartei Sociale Europene. Cu un cuvânt de salut a venit secretara generală adjunctă a Ministerului Muncii și Protecției Sociale Cristina Jandîc, care a menționat că aplicarea principiilor prevăzute de cartă au ca rezultat creșterea bunăstării și a echității sociale în rândul populației”, se arată în comunicatul ministerului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Republica Moldova a ratificat Carta Socială Europeană la 8 noiembrie 2001, acceptând 63 dintre cele 98 de paragrafe ale Cartei.

#Consiliul Europei #masa rotunda #Ministerul Muncii

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.