Maria Giuliana Civinini, unul dintre cei trei membri internaționali ai Comisiei Vetting, a notificat Președintele Parlamentului, Președintele Comisiei juridice, numiri și imunități și Președintele Comisiei Vetting despre intenția sa de a demisiona din 15 mai 2024.

„Într-o scrisoare adresată Parlamentului, doamna Civinini a declarat că a fost o onoare să facă parte din Comisia Vetting și că este recunoscătoare pentru această oportunitate. Un nou membru poate fi numit de Parlament conform prevederilor Legii 65/2023”, se arată în comunicatul emis de Comisie.

Doamna Civinini este judecătoare în demisie cu peste 40 de ani de experiență în sistemul judiciar italian, inclusiv în calitate de președinte al Tribunalului din Pisa și membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

„Președintele Comisiei, Scott Bales, i-a mulțumit doamnei Civinini pentru contribuția sa în activitatea Comisiei Vetting, începând cu adoptarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei și pe tot parcursul procesului de evaluare”, se mai arată în același comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comisia Vetting desfășoară evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător la CSJ în temeiul prevederilor Legii 65/2023. Evaluarea presupune verificarea detaliată a integrității financiare și etice a subiecților. Pentru evaluarea integrității etice, perioada de analiză este de până la 10 ani. Comisia verifică dacă subiectul a admis în activitatea sa profesională comportamente arbitrare sau conflicte de interese incompatibile cu funcția deținută.

Pentru evaluarea integrității financiare, perioada de analiză este de pâna la 12 ani. Comisia verifică respectarea de către subiect a regimului fiscal și cel juridic de declarare a averii și intereselor personale, modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietate sau posesie, precum și cheltuielile legate de întreținerea bunurilor respective și sursele de venit.

Comisia Vetting este formată din șase membri: trei internaționali, Scott Bales, Maria Giuliana Civinini și Lavly Perling, și trei naționali, Andrei Bivol, Iurie Gațcan, Lilian Enciu.

VIDEO Ce lefuri au membrii Comisiei Vetting? Salariul experților internaționali este confidențial!

#Comisia Vetting #comisie #demisie #expert internațional

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.