Pe 23 septembrie, Serviciul de Informații Externe al Rusiei a publicat un comunicat alarmist: Bruxelles ar complota pentru falsificarea alegerilor, NATO și-ar concentra trupele la graniță, iar Transnistria ar fi scena unor provocări armate. Textul abundă în contradicții semantice – „regimuri totalitar-liberale”, „dictatură sub masca democrației” – și seamănă mai degrabă cu un pamflet propagandistic decât cu o analiză de intelligence, notează Corneliu Bjola într-un editorial pentru IPN.

Valoarea lui nu este una informativă, ci strict psihologică. Kremlinul știe că nu mai poate opri prin forță procesul de modernizare și democratizare al Republicii Moldova și recurge la arma pe care o stăpânește cel mai bine: intoxicarea spațiului public, alimentarea neîncrederii și cultivarea fricii înaintea unui moment electoral decisiv.

Iar aceste accente isterice nu fac decât să trădeze adevărata teamă a Moscovei: că, prin votul din 28 septembrie, cetățenii Moldovei vor confirma direcția europeană a țării și desprinderea ireversibilă din orbita „Imperiului Răului”, cum l-a numit cândva Ronald Reagan.

Cifrele care contează

Astăzi, 61% dintre cetățenii Moldovei susțin aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce doar un sfert se mai declară împotrivă. Mai mult, 86% dintre respondenți apreciază relația cu UE ca fiind una bună, în creștere față de anul trecut. Este o majoritate clară și stabilă, pe care nu o pot răsturna sloganele fabricate în laboratoarele de propagandă de la Moscova.

Totuși, drumul european nu este lipsit de fragilitate. În 2024, referendumul pentru modificarea Constituției, astfel încât obiectivul aderării la UE să devină angajament de stat, a fost câștigat la limită: 749 719 voturi pentru, 739 155 împotrivă. Diferența a fost dată de mobilizarea diasporei. O lecție limpede: voința europeană există, dar trebuie apărată prin prezență la urne.

UE nu este doar o promisiune abstractă. Între 2021 și 2025, Bruxellesul a mobilizat aproape 200 de milioane de euro pentru reforme și dezvoltare în Moldova, iar peste 19 mii de întreprinderi mici și mijlocii au beneficiat de sprijin prin programele europene. În contrast, Rusia a rămas consecventă în două direcții: șantaj energetic și propagandă.

Din periferia lumii ruse, în centrul Europei

Alegerile de duminică nu sunt o simplă competiție între partide. Sunt, în realitate, un referendum asupra destinului național: între a rămâne captiv într-o periferie rusească de inspirație colonială sau a reveni în spațiul firesc european, alături de România, într-o comunitate de securitate și prosperitate.

Moscova vrea Republica Moldova vulnerabilă, divizată, blocată într-o zonă gri. Pentru asta, alocă sute de milioane de dolari, inclusiv pentru coruperea alegătorilor și cumpărarea unei viitoare majorități parlamentare. Este aceeași logică pe care Moscova a aplicat-o mereu în regiune. Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 a anulat suveranitatea Moldovei și a transformat-o într-o provincie sărăcită și terorizată, supusă arbitrarului liderilor gerontocratici de la Kremlin. Aceeași lipsă de libertate o plătesc astăzi Ucraina și Georgia, confruntate cu războaie și ocupații menite să le țină captive într-o „zonă de influență” opresivă impusă de liderii gerontocratici actuali de la Moscova.

Urmările dominației sovietice sunt adânc înscrise în memoria Republicii Moldova: deportările masive de după război, care au golit sate întregi, și foametea din 1946-1947, provocată de rechizițiile forțate, care a ucis zeci de mii de oameni. Nu sunt doar pagini de istorie, ci avertismente despre ce înseamnă să trăiești fără libertate și fără dreptul de a-ți hotărî singur viitorul: sărăcie, teroare și umilire.

Astăzi, Europa nu cere Republicii Moldova să renunțe la suveranitate, ci să o întărească. Uniunea Europeană oferă șansa de a construi o viață sigură și prosperă, de a consolida instituțiile democratice și de a fi recunoscută ca parte a unei comunități de națiuni libere și egale. De aceea, fiecare vot exprimat duminică va fi mai mult decât o opțiune politică: va fi o declarație de demnitate și de apartenență la civilizația europeană.

Cea mai puternică replică la comunicatele panicarde ale Kremlinului nu este indignarea, ci participarea. Un vot masiv pe 28 septembrie este antidotul la minciună. Este dovada că Moldova a înțeles că destinul ei nu se decide la Moscova, ci la Chișinău, în orașele și satele republicii.

Fiecare vot contează

Astăzi, propaganda rusă încearcă să convingă că viitorul este deja scris, că Europa înseamnă dictatură și că Moldova nu are șansă. Adevărul este altul: singura dictatură este cea a fricii, iar votul de duminică este șansa de a o sfărâma.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Moldova poate alege să rămână pe marginea istoriei sau să revină în centrul Europei, împreună cu România. Este un moment de destin. Nu ar fi pentru prima dată când un popor mai mic, dar unit și hotărât, își apără libertatea în fața unui imperiu. Așa cum atenienii de la Maraton, în anul 490 î.Hr., au rezistat în fața forțelor copleșitoare ale Persiei, mizând pe curaj și pe valoarea libertății mai mult decât pe numărul armelor, tot astfel și Republica Moldova are astăzi șansa să demonstreze că voința democratică poate învinge agresiunea Rusiei. Și un singur vot poate înclina balanța.

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.