Curs valutar
  • EUR
    20.1209
    0.3484%
  • USD
    17.2482
    0.6633%
  • RUB
    0.2071
    0.2414%
  • RON
    3.8323
    0.488%
  • UAH
    0.3856
    0.5446%

Toate știrile

25 august 2026

Declarații la Rlive: Este un stereotip că minoritățile etnice din Moldova nu vor să cunoască limba română

26 Sept. 2025, 09:06
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Redacția Realitatea
26 Sept. 2025, 09:06 // Actualitate //  Redacția Realitatea

Cunoașterea limbii române a devenit o prioritate pentru minoritățile etnice din Republica Moldova. Reprezentanții comunităților ucraineană, azeră și romă au declarat, în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, că limba română asigură integrarea minorităților etnice în societate.

Tot mai mulți azeri din Republica Moldova își înscriu copiii în școli cu predare în limba română, pentru a facilita integrarea tinerei generații. Ainura Abdulraghimova, membră a Consiliului de Conducere al Congresului Azerilor din Moldova, povestește că și ea a urmat liceul, colegiul și facultatea de medicină în limba română.

„Majoritatea azerilor au ajuns în Republica Moldova în perioada sovietică și multe familii sunt mixte și vorbesc mai mult în limba rusă pentru că ambii soți o cunosc. Astăzi, mai ales familiile tinere optează pentru educația copiilor în limba română. Ei au înțeles că pentru o mai bună integrare este nevoie de cunoașterea limbii de stat, a tradițiilor și culturii localnicilor”, spune Ainura Abdulraghimova.

Roman Russu, administratorul Asociației Tineretului ucrainean din Moldova „Zlagoda”, a spus că afirmația potrivită căreia ucrainenii nu vor să învețe româna este falsă.

„Realitatea arată că astăzi este o dorință de a cunoaște limba de stat. Observăm aceasta și printre refugiați pentru a se integra mai bine în Moldova. Deocamdată majoritatea ucrainenilor înțeleg limba de stat, dar nu întotdeauna au capacitatea de a răspunde în română. Acum lucrăm cu Ministerul Educației pentru a îmbunătăți predarea limbii române în școlile cu predarea în limba ucraineană”, a menționat Roman Russu.

Pentru romi, provocarea este mai mare, este de părere Marin Alla, directorul Uniunii Tinerilor Romi „Tarna Rom”. Potrivit lui, majoritatea romilor vorbesc limba română, la fel ca și limba lor maternă, dar ambele limbi au nevoie de o studiere mai profundă.

„Republica Moldova este țara noastră mamă, iar limba română este cunoscută de majoritatea romilor. Noi cunoaștem și respectăm tradițiile și obiceiurile țării, dar depunem eforturi și pentru cunoașterea și conservarea limbii romani. Am pregătit trei specialiști care să învețe copii romi să vorbească și să scrie corect limba romani în baza alfabetului latin”, a adăugat Marin Alla.

Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2024 arată că în Republica Moldova locuiesc mai multe minorități etnice. Cea mai numeroasă este minoritatea ucraineană – 4,9% din populația țării, urmată de găgăuzi – 4,2%, ruși – 3,2%, bulgari – 1,6% și romi – 0,4%. Totodată, în țară trăiesc și reprezentanți ai altor comunități, precum evrei, armeni, azeri, germani și alții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

 

Realitatea Live

25 Aug. 2026, 13:39
 // Categoria: Societate // Autor:  Vlada Ciorici
25 Aug. 2026, 13:39 // Societate //  Vlada Ciorici

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!